Poezie
Privire
1 min lectură·
Mediu
Vazuta de sus, cazuta-n abis
Inot intr-o mare, de lacrimi pierduta
Dorind sa razbesc intr-o viata nebuna
Urata, sinistra ca o nesabuita furtuna.
Fiindca vazuta de jos sunt o stana de gheata
Inecata in abisul melancoliei eterne
In care m-afund din ce in ce mai tare
Si-un ghimpe imens ma-nteapa, ma doare
Caci vazuta din interior sunt confuza
Incerc sa mentin in mine acea muza
Plutind ca o barca in zari se afunda
Si speranta mea o tot alunga...
Speranta eterna pentru o viata buna
Pentru o raza de soare aurie, chiar vie
Ce sa topeasca acea atmosfera sumbra
Creata intre mine si acea lume
002.582
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mirona Costin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Mirona Costin. “Privire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mirona-costin/poezie/121983/privireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.