piuă
vânt văl de tremur turte șparhat tăvălit bătrână ca un semn de întrebare uliță cu nămol în călcâi horn cu suflete duse frunze noroi pălmuit vrabie clipind aripi cer care
MVMirea ValentinAteism
Dintr-un troc se hrăneau mai toți porcii, Plescăind în lături somnolența, Se gustau, atingeau într-o rugă - În pântec digerându-și absența.
MVMirea ValentinViu grai
Te-am strigat și erai lângă mine, M-auzeai, m-ajutai și strigai, Ca doi proști asurziți de lumină, Ne iertam, nu uram, ne rugam.
MVMirea Valentinapriorice
alaltăieri ploua turbat pe verde și pe noi, ieri vremea se dregea, azi este soare și prin văi și stăm cu febră-n pat.
MVMirea ValentinRăstignire
și în călcâi te-a înfipt nadirul pentru a păși pe loc la nesfârșit, urmând în orizont seninul, uitare, te numești zenit! tot ce e drept nu-i paralel cu sine, doar crucile omoară zei, eu nu
MVMirea Valentindespartire
s-a crăpat de dimineață. cerul s-a ridicat în picioare mahmur . ninge, ninge cu amintiri, cu nepăsare… pistruii copilăriei mele. crengi degerate se cos, gonindu-și corbii, cu foame de
MVMirea Valentinvântul – se-ntâlnește
iarbă, iarbă întinsă, măruntă pesemne moartea trece des pe aici o casă, o casă mică, de lemn, doar de lemn, ...haină de păcură tocită copaci puțini și prin preajmă crescuți din
MVMirea ValentinEu nu visez niciodată
Când îmi deschid privirea, mințile-mi cad, În groapa de culori ești tu, ciudato. Mi te mânjești cu mine, nu-i păcat?! În câmpul palmei ți-aș purta buricul, Te-aș înălța să vezi de după
MVMirea ValentinAnotimpuri
Primăvara e fragedă și delicată Pentru că o floare stă firesc în mâna unei femei, Iar vara? Vara nu și-ar putea aprinde pasiunea, patima Decât sub unghiile lor sclipitoare, lungi și
MVMirea ValentinHaină
Mesteceni cărunți Și nori în fiece creangă, Cărări peste frunți Sub palidul verde de toamnă Și aerul vag De la tine, din fund de ogradă, Cu iz de tămâi Peste mâini, peste trup ți
MVMirea ValentinAdăpost
Te iubeam, Te iubeam cu milă, În întuneric, cu ochii deschiși. Îți cojeam cu buza urâțenia Și topeam lacrimi. Tot ce-ți lipsea te făcea monument. Mâinile te frământau ca pe roată Și-ți
MVMirea ValentinAșteptare
Loveau berbece țărmuri, Sub vântul aiurit, Nisipul sta’ pe spate Cu sete de iubit. Iar în vecine crenge, Plopii șoșoteau Cu limbi de anotimpuri Prin buze, fulgi de nea. Într-o beție
MVMirea ValentinAmiază
Nu-s tot ce ai fi putut avea, Deși îți place să joci cu plinele, Nu mă mai satur de jumătăți! Fiecare își alege colțul În care să-și pitească fricile, Lovind prin aceeași putință
MVMirea ValentinNeant
Al meu e pamantul, Ai sai pasi. Al meu e surasul, Amar. Daca as fi fost neant, M-ai fi iubit. Chiar de nu iti place, Tot ce nu simti E frumos… Eu.., nu sunt al meu.
MVMirea ValentinNoapte
In fiecare seara Orizontul ma cheama. Pleoapa aluneca Peste pamant, Buza noptii Imi saruta obrazul drept. De cand ma stiu M-am culcat cu tine.
MVMirea ValentinDelir l
Ploua cu ceruri In ale mele ganduri, Paduri de roua Imi umbresc idea, Si ce fior se zbate-n Ochiul meu, Aripi de porumbel Imi strabat zarea, Si ploua, si inaltimea Ma doboara, Nu cad
MVMirea ValentinVirus
Ce ar gandi un virus Daca ar sti ce este? Ce visuri si ce planuri In taina-si va mai face? Ce-ar face el cu viata Cand stie ca-i eroare? Si-ar plange ,oare, moartea? Ori ar zambi in
MVMirea Valentin?
M-am nascut intrebare, Am crescut cautand, Am fost tanara, Am fost matura, Batrana.., Apoi, n-am mai fost.
MVMirea ValentinRanduri,riduri
Randuri, riduri, Adancite,crapate, Lacrima vesteda Ti-ai lasat sarea Pe obrazul meu, Frunte nebuna Ce cauti!?
MVMirea ValentinAhile
Dorul de tine Ma apasa in calcaie Oriunde merg Esti slabiciunea mea Si nu sunt zeu si nici macar fiu Sunt eu... Sunt eu... Amintirea din lutul pasilor tai Si culmea! Nu ma simt
MVMirea ValentinPoate
Poate, oceanul orgolios, Poate, corabia-mi fara sud, Poate, nu e cu putinta, Panzele-mi vestede, In catarg canta vantul Asteptarile mele..
MVMirea Valentin