Poezie
Totusi Iubire
1 min lectură·
Mediu
Totusi iubire…
Cind te-am strigat ultima oara,
Departarea mi-a stins si ecoul…
Tu erai prea demult plecata…
Frunze mari, argintii si ruginii
Te carau dupa ele prin iarna.
Acum, uite…ninge ! Geamul meu plinge alb,
Precum mi-e si obrazul, lipit de aplauzele fulgilor.
Amindoi percem diferit caderea lor.
Toamna a murit indiferenta si uniforma
Ca o luminare uitata in bucatarie…
Mai aud odata, iarasi si iarasi,
Aceeasi melodie. Ca-ntr-o columna vicleana
Ma prinde si ma pierde, ma pierde si ma prinde…
Aud Venetia scufundindu-se,
Apele ce strabat melodios strazile…
Ingenunghez la patul tau, tacut
Te regasesc la fel de bolnava si falsa…
Un sunet stricat, incercind o armonie disperata,
Cuvinte printr-o ploaie melancolica
De ‘totusi iubire’…
002.012
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mircea Saiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Mircea Saiu. “Totusi Iubire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mircea-saiu/poezie/14108045/totusi-iubireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.