Poezii

Acel simtământ al miraculosului incepe să dispară treptat. Momentele in care trăim cu adevarat apar din ce in ce mai rar, lăsându-ne un gust amar si sentimentul a ceva extraordinar, atât de

Transa unei alune sterse din timp Nu e cu nimic mai prejos decit o soseta. Totul pare ilogic pentru un om Care nu a inteles niciodata Ca armonia e el.

Ochii tai verzi, iubito Imi amintesc de unduirile cimpiei inverzite Intr-o dimineata de primavara... Parul tau blond, iubito, Imi amintea de unduirile spicului de griu In miezul verii

Imi place sa ma joc Oricind, in tot ceea ce fac Ma joc. Cind sunt cu altii nu sunt eu Alaturi de ei Ci altul, care se joaca. VIata e o joaca, Noi ne jucam chiar si atunci Cind nu ne dam

Dimineata eram sau cel putin credeam ca sunt un om fara noroc. Insa treptat, odata cu trecerea orelor simtul interior m-a facut sa descopår ce este viata. Acum

Special pentru tine, tu simti acum de cine e vorba, mi-ai facut cindva, sau o sa-mi faci, o mare favoare ar fi prea putin sa iti multumesc pentru aceasta. *** crezând

Aseara, cind ne-am despartit stateam si ma intrebam cum va mai trece o zi in care sa nu te vad. Imi va lipsi parul tau, si ochii tai caprui, si zimbetul tau, cum crezi ca ma simt