Poezie
Rape
1 min lectură·
Mediu
Rape
Statea pe marginea rapei abrupte
Privind in jos spre lanurile de porumb
Dedesupt oamenii pareau mici
Mult prea mici
Dar nu-i vedea deoarece
Barbia ii era mai sus decat normal
Si se uita la cer
O pala de vant incerca sa o indeparteze
De marginea rapei adanci
Dar dupa tot ce suferise o pala de vant
Nu o putea infrange
Ochii ei verzi nu erau inlacrimati
Dar avea un nod in gat si spumega de furie
Isi ridica ochii sper cer si nu clipi in lumina puternica
Un inger
Asa i se spusese toata viata
Iar acum rochia sfasiata si parul ravasit parea
Ca o martira
Si tot ce ii iesea pe buze
In astfel de momente era doar
- Ma voi razbuna
001244
0