Sari la conținutul principal
Poezie.ro
MZ

mihai zabet

@mihai-zabet

bucuresti
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
MZ
mihai zabet·
ce are sula cu prefectura anghel?
ce legatura au comentariile mele din trecut cu polemica asta?

sau ai terminat bagajul de argumente si in lipsa de altceva nu ai gasit altceva mai bun decat sa te iei de mine

vino cu argumente anghele ca despre mine se stie cine sunt nu e o noutate
vino cu argumente care sa ne faca praf anghele si lasa persoana mea

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
bun sa zicem ca esti un scotocitor asiduu foarte bine dar de ce sa omori vaci ca sa salvezi maimute?

de ce sa folosesc prezervativ? ca sa incalc cele 10 porunci? unde e moralitatea? adica sa ma fut de placere? tz tz tz tz nu cred ca moise sau cei din biblie ar fi de acord zau asa

stirea e reala te asigur am auzit-o aseara pe europa fm probabil ca o sa apara si in ziare si la protv si sunt de acord cu tine ca e o stire idioata la fel de idioata ca aia cu inotatorul de la -1,8 grade celsius asa ca nu vad diferenta tu ai venit cu argumente mult mai hilare in sprijinul afirmatiilor tale

tu imi zici mie sa judec o stire? ma buseste rasul stai linistit ca le judec asa cum ma pricep asa ca nu te speria

si da ecologistii is extremistii de azi anghele nu te face ca ploua
cei mai radicali si mai rai is ecologistii si cei care lupta importiva globalizarii asa ca nu mai bagateliza aiurea ca nu tine cu mine

treci tu anghele la alimentatia bazata pe proteine vegetale la soia si asa mai departe eu am nevoie de proteina animala deoarece iarna la -20 de grade celsius pe santier e frig si laptele din soia nu ma ajuta cu nimic asa cum nu ii ajuta pe eschimosi

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
si nazistii au fost minoritari in parlament timp de 15 ani
a se vedea ce au facut cand au devenit majoritari

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
deci stirea aia e facuta special cu un scop nu?
cel putin asa afirmi

atunci ca ma impiedica sa spun despre informatiile tale ca de exemplu is facute tot cu un scop acela de a ne speria asa ca sa ne sperie

ce argument e asta ca stirea mea e facuta cu un scop si stirile tale is fecioare neprihanite?

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
mentinerea populatiei la actuala cifra inseamna tot crima anghel avotrul este o crima nu?

sau hai
ca din cauza maimutelor sa sacrificam oameni nu?

eu nu citesc carti anghel am citit o data de mult hainele goale ale imparatului si de atunci nu am mai citit nimic din pacate

cel citit esti tu anghele vezi ca ma confunzi

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
si ce sa facem anghel?
bun eu is un idiot un retardat te-ai obisnuit cu mine asa cum is dar lumineaza-ma si pe mine

cum vrei sa rezolvi suprapopularea planetei?
ucigand?
e simplu mai facem un razboi mondial si scapam de jumatate din basinile oamenilor

sau si mai simplu ajungem sa ne mancam propriul cacat care daca este lasat in aer liber produce biogaz metan si asa mai departe si nu trebuie lasat liber

argumentele mele is valabile anghel asa cum is ele pentru ca argumentele mele au bun simt anghel

nu sunt sprijinite de complicate studii stiintifice si nici nu trebuie sa fie ce vad eu azi de exemplu este ca au fost dimineata 6 grade celsius cam frig pentru perioada asta nu crezi anghel? iti zic eu era tare frig azi dimineata pe santier desi incalzirea globala creste pe zi ce trece dupa o lege logaritmica

nu e asa anghel?
tinde asimptotic catre infinit aceasta incalzire globala

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
de la vaci la oameni e un pas
o sa reducem populatia globului pentru binele speciilor de maimute sau papagali sau mai stiu eu ce

in loc de nazism sau comunism o sa avem o noua ideologie si o noua reteta de eliminat oameni - cei care se basesc trebuie sa moara deoarece se topeste gheata la polul nord

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
uite iti dau eu o garantie anghel
am auzit ieri seara la radio ca se va face in doua luni o lege in comunitatea europeana care priveste direct producatorii de carne de vita

da producatorii de carne de vita trebuie sa isi micsoreze septelul pana in 2010 deoarece vacile trag basini parturi in fine vanturi care contin metan si metanul desigur contribuie la incalzirea globala
si
ne indeamna pe noi cei care mancam carne de vita sa mancam mai putina carne de vita

imi aduc aminte de un doctor celebru fost ministru al sanatatii si medicul personal al unui dictator odios care ne sfatuia sa mancam rational

se pare ca avea dreptate doctorul cu pricina

si tu ai dreptate anghel
iti dau dreptate suntem in mare pericol cu incalzirea asta globala promit solemn sa nu mai trag basini sau daca mai imi scapa una doua sa am grija sa le strang intr-o punga ca sa nu afectez clima globala

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
nu e asta esenta anghel

esenta articolului de mai sus este ca
indiferent daca exista sau nu exista o problema legata de poluare si sa presupunem ca exista aceasta problema trebuie s-o tratam cu obiectivitate si moderatie

adica sa nu facm din ea
din problema adica

un circ media si o alta sperietoare de trei ei

ce vrea sa ne transmita petre este ca dracul nu e asa de negru ca nu vine sfarsitul lumii ca nu si ca nu si ca nu

adica un pic de bun simt in aprecierea stirilor explozie de tipul salvati balenele era o cucoana care povestea ce onorata a fost ea pe yahtul ei cand s-a intalnit cu o balena

&

stuff like this

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
asta e argument anghel?
zau asa nu credeam ca o sa aduci ca argument o stire de la jurnalul de ora 5

adica cum?

daca bush & putin & muci in ceai ala galbejitul au ajuns la un \"acord istoric\" care te citez: \" să stabilească obiective voluntare, dar neangajante \" adica un soi de lasa ca vedem noi peste doua sute de ani ce si cum - asta numesti tu un acord istoric?!? he he he ma prapadesc de ras

repet daca cei trei au ajuns la un acord sa faca ceva candva /nu se stie cand dar putina lume stie sa citeasca esentialul unui comunicat de presa/ asta nu e un argument in sprijinul afirmatiilor tale

dimpotriva

de exemplu bush intrebat intr-o discutie inainte sa plece in pakistan cum il cheama pe presedintele pe care tocmai trebuia sa-l viziteze a raspuns ca-l cheama general

da

general

si tu il aduci pe prostanacul asta de texan drept argument intr-o discutie despre incalzirea planetei?

of doamne!

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
si ce propui anghele?
propune ceva
vino cu ceva palpabil ceva sa inlocuiasca liberalismul vorace si politica de laissez faire

hai sa schimbam sa modificam lumea

cu ce o inlocuim?
cu societatea visata de marx si lenin?
cu cea visata de hitler?

bakunin?

tomaso campanella?

hai vino cu ceva hai sa facem ceva pentru muncitori pentru tarani pentru intelectuali

anghele esti un utopist incurabil

lumea e asa de cand e ea lume lupta pentru supravietuire si competitia sunt motorul progresului

daca omenirea inceteaza sa lupte adica dintr-o data toate devin bune si frumose observam ca ne aflam in campiile elizee anghele ne trezim in paradis

intotdeauna va exista ucraina si intotdeauna vor exista statele unite

e dovedit istoric

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
e o chestie care se cheama bun simt
englezii se pare ca l-au inventat dupa secole si secole de incercari si lupte

acest bun simt a creat un imperiu care s-a intins pe trei sferturi din suprafata globului iar engleza este limba unica de comunicare in prezent

oare de ce?

de la bun simt
de la logica

in niciun caz de la gaurile din stratul de ozon

felicitari inca o data pentru articol e foarte bun

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
nu exista cale sa scapi de cancer
pur si simplu e o amanare 1 an doi zece 15

si amanarea asta tine de constitutia fiecaruia

da
cancerul are un mecanism necunoscut si pana la data de 7 septembrie 2007 nu cunosc pe cineva care sa vindece cancerul ci numai sa amane sfarsitul

de unde stii ca mecanismul cancerului se bazeaza pe cauza si efect?
eu stiu ca virgula cancerul este o boala ereditara netransmisibila si asa mai departe

ma insel?

se poate sa ma insel deoarece nimeni dar absout nimeni nu poate sa imi spuna ce e cancerul

si acum cu stratul de ozon
de unde stii ca in 1200 stratul de ozon nu era gaurit mai rau decat este acum si intre timp s-a refacut? ca este un proces ciclic?

de unde stii?
nu ai de unde iti spun eu ca la anul 1200 99% din omenire traia in bezna se hraneau se reguleau si mureau atata tot

speranta de viata era in anii aia de 30 - 35 de ani si habar nu aveau de ce se duc pe lumea ailanta ca unii mureau de la o masea infectata sau de cancer nu era important nici maseaua infectata nici cancerul nu aveau leac

azi nu se mai moare de la o masea infectata desi cred ca se mai moare prin moldova unde analfabetismul si mizeria este cam ca in evul mediu

maria stratul de ozon se cerceteaza de cativa zeci de ani nu poti sa stii cum era acest strat acum 3000 de ani poti numai sa emiti o ipoteza si sa spui era cu mai putine gauri dar argument nu ai

la fel si cu cancerul

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
raspunsurile tale ocolesc intrebarile mele
asa ca astept raspuns
un raspuns clar un raspuns lipsit de orice indoiala

daca eu nu am informatia ca italienii au vazut sau nu au vazut baracude in anul 1453 asta nu inseamna ca ele nu au fost in anul 1453

toata argumentatia ta este un sofism iar tempereatura oceanului artic este

este cat anghele?

4-5 grade nu -1.8 grade

si inca o intrebare spui ca apa impura ingheata la temperaturi mai scazute care sunt temperaturile mai scazute?

orice om de stiinta iti poate spune ca orice manual iti poate spune ca nu prea exista apa de -1.8 grade nici chiar apa oceanului asa ca nu imi veni mie cu chestii ieftine anghele

stii ca am dreptate si ai evitat in mod sistematic te-ai ferit ca dracu de tamaie sa-mi spui sa-mi aduci macar un argument care sa tina in picioare toate observatiile meteorologice debitate de tine evident nu tu esti de vina asa ai citit si te-a impresionat probabil si ai ramas asa impresionat si cand cineva iti aduce argumente simple bazate pe bunul simt tu raspunzi cu argumente de genul ratul porcului

degeaba anghele

degeaba cauti

daca te duci mai jos de anul 1600 in istorie nu ai decat letopisetul tarii moldovei anghele si nu o harta sinoptica

nu poti sa studiezi clima unei planete extrapoland un singur secol de cercetari seriose

pur si simplu nu se poate

stiintific nu se poate

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
ce ai cercetat cu ochisorii tai maria?
ca incalzirea globala provoaca cancer?
spui ca nu am argumente bine nu am argumente in schimb te rog sa-mi aduci argumente ca stratul de ozon este in directa legătura cu melanomul si iti dau premiul nobel

melanomul nu are nicio legatura cu stratul de ozon si nici cu fumatul si nici cu azbestul

cancerul are inca un mecanism nedepistat asa ca nu imi veni cu teorii de trei lei luate de la emisiunile lui jerry springfield ca nu tine

de 100 de ani de cand se stie de cancer mai ka lumea omenirea se chinuie sa ii depisteze mecanismul si degeaba tot ce s-a aflat este un mare fas si atunci desigur dau vina pe gaurile din stratul de ozon ca sa ascunda gaurile din nestiinta lor

poti sa ma crezi poti sa nu ma crezi ma lasa rece poti sa-l crezi pe jerry daca asta te incalzeste cu ceva sau daca informatia ca melanomul este cauzat de stratul de ozon sau de stratul de rosii are vreo importanta pentru cel bolnav

aaaaa

ar avea importanta daca ar descoperi un tratament

mai asteapta 2,3 secole

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
te rog sa-mi raspunzi atunci la o intrebare simpla
de cand se fac masuratori meteorologice sistematice care pot prognoza situatia climatica in avans cu o saptamana?

doi:
la discutia stric in cauza anghele care este argumentul adus de tine in favoarea incalzirii globale

si nu vreau cpoy paste cu stiri incredibile de genul inotatorului pooh

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
44.5 grade celsius in 1951 in ziua de 10 august

de atunci deci de peste 50 de ani nu a mai fost atinsa o astfel de extrema

apoi 1949 - 1953 au fost la rand cei mai secetosi ani din istoria observatiilor meteorologice adica de la anul 1884 asa ca maria crede-ma tot ce vobesc astia pe la televizor e un mare cacat

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
clima nu s-a schimbat de loc
totul e o mare pacaleala o joaca inca o spaima adaugata la spaima cu bin laden

in continuare o sa fie ani secetosi si ani ploiosi ani frigurosi si ani caldurosi asa cum se intampla de milenii

restul adica toata tevatura asta nu e decat un joc media de prost gust uite ce zicea grigore ureche:

peste vara au fost ploi grele si puhoaie de apa cat s-au facut multa inecare’ si la seceta din anul 1585 : ‘mare seceta s-au facut in tara, cat au secat toate izvoarele, vaile, baltile si unde prindeau mai inainte pesce, acolo arai cu plugul

asta e tot maria asa era asa este si asa va fi cat o sa existe omenirea asta iar basmul cu gaurile din stratul de ozon si micsorarea calotei glaciare sunt o gluma proasta pentru cine are timp de pierdut


Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
Fondul National de Date Meteorologice reprezintã totalitatea datelor meteorologice sistematice, prelevate si pãstrate pe teritoriul national.


Baza de date a Administratia Nationala de Meteorologie contine informatii din Fondul National de Date Meteorologice stocate în mod organizat pe suport electronic. Sistemul de gestiune al Bazei de Date a Administratiei Nationale de Meteorologie este ORACLE. Sistemul de Management al Fondului National de Date Meteorologice include atât Baza de Date a Administratiei Nationale de Meteorologie, cât si programe de stocare, cãutare, extragere, actualizare, gestiune internã, acces selectiv si securizare a datelor.


Baza de date fizicã a Administratiei Nationale de Meteorologie contine date brute, primare si derivate:



datele meteorologice obtinute ca rezultat al activitãtilor de observare si mãsurare se numesc date meteorologice brute
datele meteorologice rezultate în urma verificãrii si corectãrii (validãrii) definitive a datelor brute se numesc date meteorologice primare
datele meteorologice care rezultã din datele primare prin aplicarea unor algoritmi specializati se numesc date meteorologice derivate
Principalele date primare/brute din Baza de Date a Administratiei Nationale de Meteorologie sunt:


date climatologice generale ( orele de observatie 00, 06, 12, 18 ) si de sinteza de la 264 statii,

orare/zilnice/lunare, din perioada 1961-2003, validate
date zilnice de temperaturã (medii, maxime, minime) de la 42 statii, întreaga perioada de functionare, validate (fisier TEMPERA)



date privind cantitatea zilnicã de precipitatii (tabel TM2) de la cca 2200 puncte de mãsurare (posturi si statii), din întreaga perioada de functionare
date orare de temperaturã, presiune si umezeala aerului (tabel TM5), 219 statii, perioada 1961-2003, cu mari discontinuitati, partial validate
date orare privind durata de strãlucire a soarelui ( tabel TM6) de la 30 statii, perioada 1986-2003, partial validate
date de meteorologie aeronauticã (METAR) pentru 6 aeroporturi, perioada 1981-1995, validate
date operative sinoptice (triorare) din perioada 1990-2000 si sinoptice (orare) din perioada 2001-prezent, nevalidate
metadate – date despre istoricul tuturor statiilor meteorologice si posturilor pluvio.

Acestea sunt organizate pe clase (OPERATIVE, CLIMATOLOGICE si METADATE) si subclase (ORARE, ZILNICE, LUNARE, ANUALE, STATISTICE). Consultarea lor se poate face prin intermediul catalogului parametrilor meteorologici disponibili din Baza de Date a Administratiei Nationale de Meteorologie.

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context
MZ
mihai zabet·
\"Pădurile de molid din peninsula Kenai a Alaskăi au dispărut complet în numai câțiva ani\" - in cativa ani raportat la ce anghele?

\"Între 1975 și 2005, zonele cu climă mai caldă s-au extins spre regiunile polare cu viteză de 40 km/deceniu.\" - ce sistem de referinta au folosit cand au afirmat sau ma rog cand afirma ca inainteaza cu 40 km pe deceniu?

de unde stiu eu ca acum 1000 de ani nu inaintau cu 60 de km pe deceniu si acum 500 de ani cu 10 km pe deceniu?

anghele te ascunzi dupa cifre care acopera un secol si atat
lumea exista de mai de mult anghele si pe vremea faraonului au sapte ani de seceta

unde vezi tu 7 ani de seceta in ultimii ani?

SERVICIUL METEOROLOGIC AL ROMANIEI

SCURTA ISTORIE

sursa - INMH - http://www.inmh.ro/index.php?id=35

Starea vremii constituie o conditie de viata si o resursa de mediu.
In consecinta, intr-o forma sau alta, meteorologia a fost si ramane o parte universala si permanenta a realitatii.
In cele ce urmeaza, sunt trecute in revista cateva repere istorice, semnificative pentru meteorologia romaneasca.

9-17 e.n. Poetul roman Ovidiu, in opera TRISTAE, descrie unele ierni aspre din Dobrogea si inghetarea marii la tarmul Pontului Euxin.

1420-1845 In CRONICELE BRASOVULUI se fac referiri la unele fenomene meteorologice deosebite.

1640 Grigore Ureche publica LETOPISETUL TARII MOLDOVEI, in care face referiri la apele mari din anul 1504 : ‘peste vara au fost ploi grele si puhoaie de apa cat s-au facut multa inecare’ si la seceta din anul 1585 : ‘mare seceta s-au facut in tara, cat au secat toate izvoarele, vaile, baltile si unde prindeau mai inainte pesce, acolo arai cu plugul ‘.

1716 Dimitrie Cantemir elaboreaza DESCRIPTIO MOLDAVIAE, scriind ‘Despre asezarea Moldovei, despre hotarele ei cele mai vechi si cele noi si despre clima’ precum si ‘Despre apele Moldovei’.

1788 Apare la Neapole lucrarea OBSERVAZIONI STORICHE NATURALI E POLITICHE INTORNI LA VALACHIA E MOLDOVIA, ce contine multe referiri meteorologice si climatice.

1840 La Scoala Vasiliana din Iasi se preda meteorologia ca stiinta, folosindu-se un manuscris in limba greaca, luat din biblioteca Mitropoliei.

Sunt consemnate observatii meteorologice – mai mult sau mai putin sistematice –, la Iasi (inca din 1770), la Bucuresti (incepand cu 1773), la Sibiu (incepand din 1789), la Cluj (incepand cu 1833), la Sulina (incepand cu 1857), la Giurgiu (incepand cu 1863), la Timisoara (incepand cu 1874), la Galati si la Braila (incepand cu 1878).


1884. La 18 / 30 iulie ia fiinta Serviciului Meteorologic al Romaniei sub conducerea lui Stefan Hepites, devenind una dintre cele mai vechi institutii stiintifice din Romania. La initiativa lui Stefan Hepites, Romania se inscrie inscris printre tarile fondatoare ale Organizatiei Meteorologice Internationale.

1889. Pe langa Serviciul Meteorologic al Romaniei se organizeaza Serviciul de Masuri si Greutati, iar ceva mai tarziu, o sectie de magnetism terestru si seismologie.

1891. Stefan Hepites este ales membru în Comitetul International de Meteorologie, la Conferinta de la Munchen.

1900. La Expozitia Internationala de la Paris, Serviciul Meteorologic al României primeste medalia de argint si « Diploma de o­noare ».

1903. Cu prilejul Expozitiei Societatii de Stiinte, Serviciului Meteorologic al României i se decerneaza medalia de aur.

1908. Serviciul Meteorologic al Romaniei este integrat in Observatorul Astronomic si Meteorologic, sub autoritatea Ministerului Instructiunii Publice.

1915. Incepe efectuarea sistematica a sondarii atmosferei cu balon pilot, de catre statiile meteorologce militare.

1920. Se constituie Institutul Meteorologic Central in cadrul Ministerului Agriculturii si Domeniilor, prin despartirea de Observatorul Astronomic.

1922. Incep sondaje aerologice experimentale.

1924. Activitatile de seismologie si magnetism terestru se separa de Institutul Meteorologic Central. Institutul trece la Ministerul de Razboi pe langa Directia Superioara a Aeronauticii.

1925. Se organizeaza Serviciul sinoptic de prevedere a timpului.

O serie de statii incep activitatea operativa de sondaj Pilot.

1930. Se construieste la (aeroportul) Baneasa primul Observator Meteorologic, care, intre altele, devine si centru de formare profesionala. Institutul meteorologic revine in Ministerul Agriculturii si Domeniilor.

1936. Se organizeaza reteaua de observatii sinoptice de stat cu personal bugetizat si, prin aceasta, incepe sistematizarea sistemului meteorologic national.

Institutul meteorologic este preluat in noul Minister al Aerului si Marinei.

Se infiinteaza la Constanta primul centru regional de prognoza, iar in anii urmatori sunt date in functiune centre regionale la Bucuresti Baneasa, Cluj si Iasi.

1938. Mircea Herovanu initiaza primul program complex de fizica atmosferei si balneo-climatologie din Balcani.

1941. Incepe activitatea de sondaj cu avionul la Bucuresti.

Institutul Meteorologic Central primeste un sediu propriu, care s-a dovedit a fi stabil pe o perioada mai lunga, in Bd. Magheru.

1942. Incepe activitatea de radiosondaj pe aeroportul Bucuresti Baneasa, folosindu-se radiosondele LANG.

1946. Nicolae Topor elaboreaza primele prognoze pe lunga si foarte lunga durata.

1948. Romania ratifica Conventia de la Washington din 1947 si schimba calitatea de membru fondator, cu aceea de membru cu drepturi depline al Organizatiei Meteorologice Mondiale.

Se infinteaza la Bucuresti prima Scoala medie tehnica de meteorologie.

1949. Se infiinteaza (la Afumati) Observatorul de Fizica Atmosferei, sub conducerea prof. Mircea Herovanu.

Consiliul stiintific al Institutului Meteorologic aproba programa analitica de specializare in domeniul meteorologiei la Facultatea de Fizica din cadrul Universitatii Bucuresti.

1950. Incepe modernizarea sistemului de telecomunicatii interne prin instalarea primelor radiotelefoane la statiile de munte.

Ia fiinta, in cadrul sectiei de Climatologie, primul Laborator de Agrometeorologie, iar in cadrul Sectiei Sinoptice - primul Laborator de prevedere a timpului pe lunga durata.

1951. Se infiinteaza Directia Generala Hidrometeorologica, ce include Institutul Meteorologic Central si Sectorul Hidrologic.

Romania participa la primul Congres al Organizatiei Meteorologice Mondiale.

1952. Este adoptat actul legislativ prin care se asigura reprezentativitatea statiilor meteorologice si devine posibila reamplasarea multora dintre ele, dar si infiintarea altora noi. Se ajunge astfel ca, in 1959, reteaua meteo nationala sa cuprinda 102 statii sinoptice, 230 de statii climatologice, 1665 de posturi pluviometrice si 250 de posturi fenologice.

1954. Se trece de la comunicatiile meteorologice prin telegraf, in cod Morse, la solutii mai moderne, prin teleimprimatoare.

1955. Se infiinteaza Sectia de agrometeorologie.

1956. Se infiinteaza Consiliul de Stat (din 1975, Consiliul National) al Apelor, iar Institutul Meteorologic trece in subordinea acestuia si pierde administrarea retelei meteorologice, pastrand doar indrumarea metodologica.

1957. Se infiinteaza Observatorul Aerologic Constanta.

1958. La Observatorul de Fizica a Atmosferei incep experimentari de modificare a vremii si stimulare artificiala a precipitatiilor, prin insamantare de la sol.

1959. Incep sa se efectueze, in mod sistematic, masuratori aerologice conform reglementarilor OMM, la 4 termene de observatii standard, la cele 3 statii: Cluj, Constanta, Bucuresti.

Se realizeaza, in colaborare cu Institutul de Cercetari Electrotehnice, contorul de fulgere, aparat imbunatatit ulterior si introdus in dotarea unor statii din reteaua nationala sinoptica.

1960. Se implementeaza o metoda grafo-analitica de calcul numeric al hartii probabile pe 24 h pentru nivelul de 500 hPa.

Se utilizeaza, pentru prima data in Romania, tehnicile de teledetectie in domeniul hidrologiei.

Se da in folosinta prima statie meteorologica automata conceputa si realizata in cadrul Institutului Meteorologic al Romaniei ; instalata la Observatorul de Fizica Atmosferei de la Afumati si din 1961 mutata pe vârful muntos Cozia (1677m).

Se initiaza activitati de supraveghere a poluarii atmosferei.

1961. Institutul Meteorologic se muta in actualul sediu din Sos. Bucuresti-Ploiesti nr. 97.

Se pun bazele primului sistem de comunicatii prin utilizarea legaturilor telex, intre centrul Bucuresti si centrele zonale de prevedere a vremii din Romania.

1962. Se introduc masuratorile specializate si incepe organizarea retelelor de radioactivitate si chimie ale aerului.

Se infiinteaza la Arad Scoala postliceala de meteorologie, cu durata de 2 ani.

1963. Se instaleaza primele masini analitice de calcul, masini de sortat si tabulat cartele.

1965. Se infiinteaza Laboratorul de meteorologie dinamica, sub conducerea lui Nicolae Besleaga.

Se realizeaza primele integrari numerice ale modelelor de prognoza numerica folosind calculatorul.

1966. Statia meteorologica automata de conceptie românesca este prezentata in stare de functiune la prima Expozitie Mondiala de statii meteorologice automate, de la Geneva.

Se publica « Atlasul climatologic al Republicii Socialiste Romania » (153 harti).

1967. Se instaleaza (la Bucuresti) primul radar meteorologic.

Sunt date in functiune 3 statii meteorologice automate construite in Institutul Meteorologic, amplasate pe vârfurile muntoase Cozia (1677 m), Parângul Mic (2075 m) si Pietrosul Rodnei (2305 m).

1970. Ia fiinta Institutul de Meteorologie si Hidrologie, prin alipirea activitatilor de hidrologie celor de meteorologie.

D. A. Davis, secretarul General al OMM, viziteaza Institutul, ocazie cu care inaugureaza prima statie de receptie a datelor furnizate de satelitii meteorologici la Bucuresti.

1973. Incepe constituirea retelei de radare meteorologice.

Se repune in discutie problema combaterii grindinei si se realizeaza un numar de experimentari in zona viticola Dragasani.

Se organizeaza Oficiul de Calcul al Institutului de Meteorologie si Hidrologie.

Se infiinteaza primele statii din reteaua de supraveghere a poluarii de fond.

1974. Activitatea de meteorologie aeronautica este – partial – preluata de Ministerul Apararii Nationale.

Observatorul de Fizica Atmosferei isi creeaza doua noi laboratoare: cel de chimie si poluare a aerului si cel de radioactivitate.

1976. Se fundamenteaza infiintarea unui centru de calcul pentru nevoi de prognoza.

1977. Prin utilizarea de minicalculatoare specializate in comunicatii si transmitere de date, Centrul National de Comunicatii isi imbunatateste conexiunea cu Sistemul Global de Telecomunicatii Meteorologice al OMM.

1980. Demareaza programul de observatii de ozon cu spectrofotometrul Dobson si participa la proiectul de cercetare a ozonului atmosferic initiat de OMM.

1982. Se da in functiune Centrul de Calcul Electronic, cu primul calculator electronic dedicat meteorologiei, fabricat in Romania, FELIX-C.

Se dau in folosinta primele conexiuni automate (600/1200 bps) cu centrele meteorologice din Sofia, Budapesta, Moscova si Belgrad.

1984. Se pun bazele Colectivului de Cercetare pentru Meteorologie la Mezoscara, nucleul grupului de cercetari pentru modelarea numerica a atmosferei din urmatorii ani, sub conducerea lui Ion Draghici.

1985. Se reorganizeaza activitatea de prognoza pe lunga durata. Apare laboratorul de prognoze sezoniere.

Se constituie Colectivul de Climatologie Dinamica, care va prelua ulterior si problema schimbarilor climatice.

1986. Se constituie, ca parte a Laboratorului de Metodica Meteo, doua sub-retele de statii meteorologice speciale : una, formata din 7 statii in zona muntilor Bucegi, pentru studii de meteorologie montana si alta, de 4 statii, pentru meteorologie marina.

1988. Intra in functiune la Bucuresti o noua versiune, imbunatatita (MRL-5), de radar si se fac primele tentative de digitizare a datelor si de folosire a acestora in scopuri nowcasting, prin integrarea cu date satelitare.

Are loc la Bucuresti a XX-a Conferinta a serviciilor meteorologice si hidrometeorologice din fostele tari socialiste.

Se da in folosinta o noua cladire, in care urmeaza a se desfasura activitatea de radar, satelit si teledetectie.

1990. Meteo – France propune o colaborare cu tarile din Europa Centrala si de Est (proiectul ALADIN - Aire Limitée Adaptation dynamique Développement InterNational) in domeniul prevederii numerice a vremii, cu scopul de a dezvolta un model numeric de prevedere a vremii, care sa fie integrat pe domenii mici, la rezolutii inalte.

1991. Secretarul General al OMM, G.O.P.Obasi, viziteaza Romania.

Se da in folosinta prima versiune a Sistemului National de Gestiune a Bazelor de Date Meteorologice (dBASE, FOXPRO).

Se infiinteaza Societatea Meteorologica Romana (SMR) ca organizatie profesionala, apolitica si neguvernamentala.

1992. Se instaleaza sistemul de stocare / prelucrare a datelor climatice (CLICOM).

Institutul de Meteorologie si Hidrologie devine filiala a Regiei Autonome « Apele Romane » cu titulatura : « Institutul National de Meteorologie si Hidrologie ». Observatoarele aerologice de la Cluj si Constanta, precum si toate radarele meteorologice de pe teritoriu, sunt transferate in administrarea Regiei Autonome Apele Romane.

Se modernizeaza tehnologia de radiosondaj prin instalarea de echipamente Vaisala (DIGICORA) la Bucuresti si la Cluj.

1995. Activitatea de meteorologie aeronautica este cedata oficial Administratiei Romane a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA).

1996. Se reglementeaza colaborarea cu ROMATSA pe baza de contract comercial.

Romania participa la prima adunare Generala a Partenerilor Aladin (Paris) si semneaza alaturi de ceilalti parteneri primul «Memorandum of Understanding », care formalizeaza si reglementeaza cooperarea in cadrul proiectului ALADIN.

1997. Modelul ALADIN devine operational la Bucuresti, insemnand o schimbare semnificativa a sistemului de prevedere numerica in Administratia Nationala de Meteorologie.

1998. Se incepe automatizarea sistemului national de comunicatii meteorologice, prin instalarea primului sistem de comutare de mesaje MESSIR-COM.
Se instaleaza primul sistem automat de vizualizare a datelor meteorologice – MESSIR – VISION.


Prin HG 980 /1998 se infiinteaza Compania Nationala \"Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor\" S.A., care are 7 Centre Meteorologice Regionale ca sucursale si este operatorul tehnic al retelei nationale de masuratori meteorologice.

Reteaua meteorologica revine in structura organizatorica si administrativa a institutului.

1999. Se initiaza proiectul privind sistemul meteorologic national integrat (SIMIN).

Se instaleaza o statie de receptie si prelucrare a datelor (numerice) ale satelitilor americani (NOAA) de pasaj.

Se produce cea mai importanta schimbare tehnologica in comunicatiile meteorologice nationale, prin introducerea comunicatiilor GSM intre statiile meteorologice si Centrele Meteorologice Regionale si a comunicatiilor satelitare (VSAT) intre Centrele Meteorologice Regionale si Bucuresti.

2000. Parlamentul Romaniei aproba Legea privind activitatea de meteorologie, care este promulgata de Presedintele Romaniei.

Se pun in functiune (la Bucuresti si Craiova) primele doua radare meteorologice Doppler (in banda C) si se instaleaza primele 12 statii meteorologice automate.

Se implementeaza si se da in exploatare Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date Relationale ORACLE.

2002. Intra in functiune noul Centru National de Prognoza de la Bucuresti, precum si Centrele Regionale de Pognoza.

Activitatea de hidrologie se separa de cea de meteorologie si trece la Administratia Nationala Apele Romane.

2003. Se incheie proiectul SIMIN, ca prima faza de modernizare a infrastructurii de meteorologie care cuprinde 60 de statii meteorologice automate, reteaua de detectie a fulgerelor, 5 radare Doppler in banda S.

Se incheie acordurile cu EUMETSAT si ECMWF, România devenind membru cooperant in anul 2004.

Este gazduita la Sediul Societatii Meteorologice Romane din cadru Administratiei Nationale de Meteorologie a X-a Sesiune a Comitetului Societatii Meteorologice Europene (EMS).

2004. La 1 ianuarie Romania adera la OPERA, care este un proiect pentru utilizarea operationala a radarelor meteorologice in Europa.

Administratia Nationala de Meteorologie gazduieste a 4-a Sesiune a Conferintei Informale a Directorilor de servicii meteorologice si hidrologice din tarile din sud-estul Europei.

Secretarul General al Organizatiei Meteorologice Mondiale, domnul Michel Jarraud, viziteaza Institutul.

Se promulga legea 216/2004 privind infiintarea Administratiei Nationala de Meteorologie, prin reorganizarea CN « Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor ».

Se infiinteaza Scoala Nationala de Meteorologie, ca sucursala a Administratiei Nationale de Meteorologie.


nu e suficient nu ai argumente credeam sincer ca ai argumente sitot ce poti sa-mi aduci ca argument serios e baia lui pugh sau pooh sau cum il chema

eu am facut baie in lacul sfanta ana anul asta anghele vreo 20 de minute si apa avea 4 grade celsius apa de -1.8 grade celsius se chema gheata si e solida

temperatura ocenului artic este de 4-5 grade celsius chiar si iarna iar apa in chillere adica chestiile alea care produc frig care stau afara adica corpurile alea de la aerele conditionate care stau afara este de 7-9 grade 7 grade pe tur si 9 grade pe retur

in concluzie?

nu mi-ai adus nicio data
tot ce spui se poate auzi la buletinul de stiri din seara asta

de unde stii ca baracudele nu au mai venit o data in 1318 in mediterana?

Pe textul:

Încălzirea globală, păcăleala mileniului III" de Fluerașu Petre

Recomandat
0 suflu
Context