Poezie
Sfârșitul se apropie
1 min lectură·
Mediu
SFÂRȘITUL SE APROPIE!
Privește cum soarele apune spre infinit,
Cum lumea cade-n amorțeala neființei,
Întunericul blesteamă lumina
Ce se apropie de mormântul fiecăruia,
Și ploi de foc ce-ți ard iubirea,
Credința ce poate încă mai există
Undeva, într-un colț uitat al trupului tău
Care oricum nu mai simte nici durerea,
Dar nici prea-fericirea.
E trist și nici nu-i vis
Să crezi că se va termina n-curând,
Iar totul va fi ca la început,
La fel de vesel , melancolic și monoton.
Îți juri acum că vei fi înger.
Sunt vorbe și jurăminte, din frică,
De vei scăpa, îți vor crește
Ușor, treptat cornițe…, codiță…
Nu-ți va mai păsa.
A trecut și ce contează e
Că tu ești viu
Și că e iarăși bine.
Privește cum soarele apune…
Spre infinit…
Cum lumea cade-n amorțeala…
Neființei
012296
0
