Mediu
nu e nevoie de un text prea lung ci de o seama de întrebări bine puse. din câte mai citesc, subiectele preferate de polemică între confrați sunt cele legate de teribilism, legate de Paul Goma, dacă poate să existe literatura pe internet, Eminescu, chestiuni administrative (cine e cutare, de ce așa și nu altfel, cât mai trebuie ca să etc)
acum, revenind la tema discutiei, ne putem întreba cum de au ajuns adrian păunescu și mircea dinescu în afara intereselor lirice contemporane. acesta ar fi un discurs unitar în care am vorbi despre desfacerea generației foarte active înainte de 89 în diverse tendințe de consum post-creativ. figuri reprezentative nu prin ceea ce promit că vor face, ci prin ceea ce obișnuiau să facă.
o modalitate mult mai interesantă este abordarea subiectului prin punerea față în față a celor două tendințe. Pentru că după mine în opoziția păunescu - dinescu, se regăsesc cele două orientări culturale specifice mediului nostru intelectual. după 90 acest mediu s-a populat foarte mult cu tot felul de afaceriști și întreprinzători care mînuiesc cuvântul precum oamenii de la țară coasa (i.e. pentru a-și asigura necesarul zilnic de vitamine). în aceste condiții au apărut multe discuții de import, multe probleme aiurea și mă rog, ne-am trezit redescoperind niște chestii de mult fumate.
așadar ce reprezenta cenaclul flacăra și ce reprezenta academia cațavencu, în momentele lor de culme? ce sunt aceste atitudini în peisajul cultural românesc? ce fel de poezie scrie adrian păunescu și care este lirica dinesciană? și, nu în ultimul rând ce rol au avut cei doi în societatea românească postdecembristă?
054.874
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Moise
- Tip
- Articole
- Cuvinte
- 264
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Moise. “poeții vechi și noi - discuție.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-moise/articol/194840/poetii-vechi-si-noi-discutieComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MM
chiar daca zici ca dupa 90 cei doi nu au reusit sa supravietuiasca in calitate de poeti ramane interesant de discutat opera sau creatia lor, adica ramane interesant de vazut cum apare literatura română în Cenaclul Flacăra și cum apare ea în Academia Cațavencu, Plai cu Boi etc.
întrebarea, mai precis, este dacă nu cumva Academia Cațavencu este de fapt continuarea Cenaclului Flacăra, este o altă imagine, decalată în timp. Sau de fapt distinctiile sunt clare de la bun inceput si vorbim despre doua fenomene separate?
Caragiale nu era doar pus pe zeflemea si pe comedie de moravuri, nu cred ca era un fel de Baudelaire, Caragiale are niste articole sociale, cele legate de 1907 de exemplu, pe care daca le citesti intelegi ca lucrurile, in piese precum \'O scrisoare pierduta\' stau un pic altfel.
întrebarea, mai precis, este dacă nu cumva Academia Cațavencu este de fapt continuarea Cenaclului Flacăra, este o altă imagine, decalată în timp. Sau de fapt distinctiile sunt clare de la bun inceput si vorbim despre doua fenomene separate?
Caragiale nu era doar pus pe zeflemea si pe comedie de moravuri, nu cred ca era un fel de Baudelaire, Caragiale are niste articole sociale, cele legate de 1907 de exemplu, pe care daca le citesti intelegi ca lucrurile, in piese precum \'O scrisoare pierduta\' stau un pic altfel.
0
APNu cred ca Academia Catavencu este continuarea Cenaclului Flacara. Acesta din urma avea niste teluri iluministe, de a culturaliza poporul, de a ridica nivelul cultural al maselor, ceea ce era in concordanta cu idealurile comunistilor de a \"ilumina\" muncitorii/taranii.
Intr-o anumita masura au reusit. Imi amintesc de oameni fara liceu, mahalagii/proletari, care ascultau discuri pick-up \"Flacara\", si poate pentru ei a fost cel mai inalt nivel pe care l-au putut atinge vreodata.
Dincolo de pupincurismele sistemului, erau si POEZII puse pe muzica de calitate, ma refer la Iris, Hrusca, Socaciu, Seicariu, Tatiana Stepa, Doru Stanculescu, Anda Calugareanu, Tavi Bud, Emilian Onciu, Poesis, care au facut un folk excelent.
Si eu am colectia mea de melodii pentru chitara pe versuri de Lorca, Esenin, Okudjava, Arghezi, Bacovia, Stanescu, ceea ce constituie o experienta exceptionala.
Astazi, exact aceiasi mahalagii/proletari care erau pasionati de Flacara au dat in manele/jocuri mecanice/alcool/droguri, ceea ce spune mult.
Daca Flacara ar fi fost fara Paunescu ar fi rezistat un curent de muzica/poezie care ar fi sensibilizat mai mult constiintele contemporane in spatiul esteticii.
Academia Catavencu si Plai cu Boi al lui Dinescu se inscriu, din contra, in spiritul caragialian pur, in bascalia inteligenta, in critica acerba a imperfectiunii politice, in atacul sistemului. E vorba de o alta sfera, cea a social-politicului.
Perioada antebelica are importante predecesoare: revistele Scaiul, Ghimpele, Aghiuta, etc, prin care romanii au avut mereu acces la o critica mascata si defulatorie a sistemului opresiv. Revista comunista Urzica era o palida imitatoare a aprigelor Scaiul si Ghimpele.
Recomand studiul \"Arta de a trai pe vremea lui Eminescu\" de N.Geoergescu, in care se pot gasi reproduceri ale principalelor caricaturi ale epocii antebelice.
In ce-l priveste pe Dinescu, nu cred ca mai are multa influenta ca poet, dar, ca pamfletar, cu siguranta este una din vocile cele mai ascultate din Romania. Si se pare ca a ales corect.
Intr-o anumita masura au reusit. Imi amintesc de oameni fara liceu, mahalagii/proletari, care ascultau discuri pick-up \"Flacara\", si poate pentru ei a fost cel mai inalt nivel pe care l-au putut atinge vreodata.
Dincolo de pupincurismele sistemului, erau si POEZII puse pe muzica de calitate, ma refer la Iris, Hrusca, Socaciu, Seicariu, Tatiana Stepa, Doru Stanculescu, Anda Calugareanu, Tavi Bud, Emilian Onciu, Poesis, care au facut un folk excelent.
Si eu am colectia mea de melodii pentru chitara pe versuri de Lorca, Esenin, Okudjava, Arghezi, Bacovia, Stanescu, ceea ce constituie o experienta exceptionala.
Astazi, exact aceiasi mahalagii/proletari care erau pasionati de Flacara au dat in manele/jocuri mecanice/alcool/droguri, ceea ce spune mult.
Daca Flacara ar fi fost fara Paunescu ar fi rezistat un curent de muzica/poezie care ar fi sensibilizat mai mult constiintele contemporane in spatiul esteticii.
Academia Catavencu si Plai cu Boi al lui Dinescu se inscriu, din contra, in spiritul caragialian pur, in bascalia inteligenta, in critica acerba a imperfectiunii politice, in atacul sistemului. E vorba de o alta sfera, cea a social-politicului.
Perioada antebelica are importante predecesoare: revistele Scaiul, Ghimpele, Aghiuta, etc, prin care romanii au avut mereu acces la o critica mascata si defulatorie a sistemului opresiv. Revista comunista Urzica era o palida imitatoare a aprigelor Scaiul si Ghimpele.
Recomand studiul \"Arta de a trai pe vremea lui Eminescu\" de N.Geoergescu, in care se pot gasi reproduceri ale principalelor caricaturi ale epocii antebelice.
In ce-l priveste pe Dinescu, nu cred ca mai are multa influenta ca poet, dar, ca pamfletar, cu siguranta este una din vocile cele mai ascultate din Romania. Si se pare ca a ales corect.
0
APCe vroiam sa zic este ca Flacara a fost prea contaminata de proletcultism ca sa reziste dupa Rev., desi stiu ca inca mergea prin tara cu concerte, probabil asa cum decapitatii de schije pe front continua sa mearga cativa metri din inertie, in timp ce Ac. Catavencu si Aspirina Saracului sunt continuatoarele de drept ale revistelor de satira politica antebelice si interbelice, si vor continua sa functioneze indiferent cate schimbari de fatada vor avea, deoarece corespund unor asteptari ale inconstientului colectiv romanesc.
De aceea Paunescu a disparut ca poet sau pamfletar, iar Dinescu s-a reprofilat in pamfletar pentru ca in acest domeniu are mai mult de lucru, si are mai multa inspiratie, probabil.
:)
De aceea Paunescu a disparut ca poet sau pamfletar, iar Dinescu s-a reprofilat in pamfletar pentru ca in acest domeniu are mai mult de lucru, si are mai multa inspiratie, probabil.
:)
0
MM
sunt de acord cu ce spui, separat, dar ce ar fi daca nu ai vedea in Caragiale exclusiv \"bascalie inteligenta\"? Eu am citit cateva din articolele publicate de Caragiale si cred ca acest sictir specific nu e o productie de carnaval, al unui om pasionat de chestii hazlii si caraghioase. Dimpotriva, scrisul lui Caragiale este scrisul unui om enervat de incompetenta generalizata asociata cu un tupeu fara amrgini. Enervat, si mai ales dezamagit. Ridiculizarea este ultima arma impotriva puternicilor zilei.
Asa se face ca am lansat o ipoteza, care este inca o ipoteza: oamenii care au avut sperante in anii 70, in anii 80, sau in anii 90, ingroasa, sau mai bine zis ingrosau comunitatile de genul Academia Catavencu. Pentru ca jucand pe cartea sperantelor au cam pierdut.
Contrar aparentelor celor care sunt rupti de realitate, oamenii nu injura de placere, ci de necaz.
De aceea zic, in momentul in care constati obraznicia nemaipomenita a unor oameni, poti continua precum Caragiale, scriind comedii si articole rare.
Asa se face ca am lansat o ipoteza, care este inca o ipoteza: oamenii care au avut sperante in anii 70, in anii 80, sau in anii 90, ingroasa, sau mai bine zis ingrosau comunitatile de genul Academia Catavencu. Pentru ca jucand pe cartea sperantelor au cam pierdut.
Contrar aparentelor celor care sunt rupti de realitate, oamenii nu injura de placere, ci de necaz.
De aceea zic, in momentul in care constati obraznicia nemaipomenita a unor oameni, poti continua precum Caragiale, scriind comedii si articole rare.
0
Pe cine naiba intereseaza de Paunesq? Paunescur e ca un dinozaur in extinctie.
Si cine il mai recepteaza pe Dinescu ca poet, cand constiinta colectiva il percepe ca pamfletar, reporter si moderator TV?