Poezie
Luna
1 min lectură·
Mediu
Melancolii se nasc in strigat
Si Luna trista ma priveste.
Ma intelege si imi vede
Focul ce arde in piept
Si la nimeni nu spune
Si tace in tristeti.
Lumina ascunsa in Luna
Era ascunsa si in mine
Aprinzand iubiri
Pe obraji, pe buze
Si in suflet, si in plangeri.
Luna aceeasi ramane
Si eu la fel acelasi sunt
Cu framantari in ganduri
Si cu singuratati
Si cu pustiuri in orizonturi
Pierdute.
In miez de noapte
Luna rece ma priveste.
In miez de noapte
Strig chemari la stele
Sa-mi dea zambiri din ceruri
Cu priviri ascunse in temeri,
Caci Luna ramane aceeas
Si eu raman acelas.
001438
0