Poezie
Sfintele Duminici
1 min lectură·
Mediu
Pe prispa casei doruri plang
Cu lacrimi adunate de vremi
Somnolent cazute din stresina casei
Cu suspin de melodii pierdute
In ciripitul puilor de randunici
Cuibariti nevinovati in amintirile insotite
De pasii copilariilor
Incrustati dureros in Sfintele Duminici
Ce pasesc si acum cuminte in ograda pustie
Si casa singuratica
Cu cautari de viata uitata pe prispa muta
Alungata de moartea nascuta
In lumanarile stinse ce nu mai ard pa Pamant.
Ard rece numai in Ceruri cu scantei atintite in suflul vietii
Imprastiind mirosuri de tamaie in cuibul de randunici
Si el pustiu de doruri
Ce vegheaza stresina casei zi si noapte
De furtuni uitate in Primaverile zgarcite
Luminate de Luceferii fara culoare
Ascunsi in pasii fara urme de pe pragul prafuit
Dornici de zboruri copilaresti al puilor de randunici
Ce demult nu mai stau in cuibul de sub stresina casei
Si nu mai ciripesc ca pe timpuri
Lasand zgarcit prispa casei parintesti in paza
Sfintelor Duminici
Cu plansete de doruri ce au inceput
Si nicidecum sfarsit.
Valencia,21 noembrie,2007.
002.315
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mihai Chilaru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 168
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Mihai Chilaru. “Sfintele Duminici.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihai-chilaru/poezie/1755532/sfintele-duminiciComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.