Poezie
pledoarie neavocată
sentimente-mpărtășite
1 min lectură·
Mediu
Ne distrugem d-unii singuri
Folosind în limba dulce
Și-alte vorbe - vaxuri, stringuri...
Să ne-ntoarcem spre Neculce.
Nu-ngrijim averea țării?
Nu păstrăm savoarea limbii?
Vezi... esența întrebării
E cu ascuțite unghii.
Pura stare-a națiunii
Cine-o are spre păstrare?
Ne-au știrbit-o turcii, hunii
Și-alte nații migratoare.
Să simțim vinovăția
Ce ne-apasă azi pe umeri:
Limba noastră-i „bogăția”,
Poți „bănuții” ei să-i numeri.
Scoate vorbele străine
De vorbești - azi - românește!
El - săteanul - vrea doar bine,
Graiul său o dovedește.
Pură limba noastră fie,
Nu-ncâlcită-n înțelesuri,
Cei ce suntem de-omenie
S-o pledăm... fără eresuri.
00184
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miclăuș Silvestru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Miclăuș Silvestru. “pledoarie neavocată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/14197173/pledoarie-neavocataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
