Poezie
cioara
1 min lectură·
Mediu
iar sunt norocos
o altă zi-nsorită
prânzul sărăcăcios mi-l servesc
țărănește
în foșnetul frunzelor
priveliște minunată
numai blocuri împrejur
într-un balcon
o femeie-și pune la uscat
lenjeria intimă
cât mai jos
fără să mă fi observat
pe zidul terasei
poposește o cioară
a dat cu ochii de mine
clar că a înțeles
de ce o las în pace
îi arunc pe jos
una
două
trei
bucățele de pâine
e șmecheră
zboară
nu văd unde
mă ridic și-i pun
bucățelele-aruncate
acolo unde poposise
când m-așez iar la masă
apare hotărâtă
înhață
pe toate trei
în ciocu-i încăpător
și-apoi o zbughește
sunt mulțumit
mai fac o donație
încă o bucățică
în același loc
nu se lasă așteptată mult
poposește
dar nu mușcă
privește spre mine
zboară
adaug încă două
bucățele
apare iar
am impresia că-i sticlesc ochii
de mulțumire
le-nhață pe toate trei
se înalță într-un salt fluturatic
cotind apoi
iute spre stânga
în jos
sigur are puișori
desert
îi pun mijlocul unei pere
mălăiețe
degeaba
001.560
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miclăuș Silvestru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 164
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 58
- Actualizat
Cum sa citezi
Miclăuș Silvestru. “cioara.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/14091515/cioaraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.