Poezie
mă/Cain
2 min lectură·
Mediu
bine mai era sub buricul mamei
trebuie să-i mulțumesc
câteodată-mi zic
de ce m-am născut
15.15
da
și acuma-i bine
sunt la pomană
lângă popă
lângă dascăl
lângă clopotar
mai bine zis
chiar în fața lor
ciocnesc paharele
cu fiecare dintre ei
până nu mai pot
și de mâncat mănânc acum cât șapte
am șanse s–ajung ca văr-meu
ăl gras
da șapte ori cât mine
și mâncă la fel
sor-mea îmi zice că-s Cain
în persoană
nu știu de ce
ea nu-și justifică afirmațiile
mă Cain
chiar nu ții deloc la mine
nu-i pot răspunde
și-o fi aducând aminte
de năzbâtiile mele
din trecutul îndepărtat
ori
poate pentru că n-ajung niciodată
cu ceea ce mi se dă la pachet
de la praznic
ei
de ce
întâlnesc mulți colegi
patrupezi
stăpâni pe drumuri la fel ca mine
ferice de ei
nu pun botul pe ceea ce beau eu
însă îmi mănâncă
din traistă
nu am omorât pe nimeni
și nici n-am aruncat cu pietre-n careva
de la pomeni ajung
mergând pe brânci în zigzag
pe drumul larg din malul pârâului până-n garduri
nu pe trei cărări
pe șapte
să nu mă mai căinez că aș duce-o rău
ca un Cain ce sunt
o duc destul de bine
de azi pe mâine
001.342
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miclăuș Silvestru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 210
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 55
- Actualizat
Cum sa citezi
Miclăuș Silvestru. “mă/Cain.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/14082867/ma-cainComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.