Poezie
egOISTul
1 min lectură·
Mediu
cam lung prânzul copios cu boșii
îmi iau porția de picături
cu apă efervescentă
motivat
nu renunț la siestă
în brațe strâng pe-nlocuitoarea nevestei
perna
n-am parte de odihnă
în coșmar mi-apare urâciosul
cu ultimul reproș
de ce-ai agățat punga pe peretele meu
curios
a cercetat cuiul
să vadă de-i nou
de-i proaspăt bătut
în cap
are ani de zile
în același loc
îl mănâncă rugina
și pe el
în pungă-s semințele de busuioc
puse la uscat
parcă-mi dă crezare
însă nu renunță la a-și băga ochii
nici de această dată
mi-o mută
într-un alt cui
între flori
n-am cuvinte
decât
cum poți să fii așa
frumoasă-i viața
dar dacă ai parte
003
0