Poezie
guriță
1 min lectură·
Mediu
multe curiozități am întâlnit
de când m-a dus tătuțu pe bicicletă
la oraș
la o școală aleasă de el și m-a lăsat
în grija unei simpatice gazde bătrânele
în satul meu natal nu-i nici o fată care
să aibă numele colegei mele de bancă
e cu adevărat fantastică chiar
gândind la toate aspectele posibile
recunoaște și ea acest fapt
și-l pune pe seama băuturii
răcoritoare
zilnic nelipsită din ghiozdanul ei
fanta
a observat că îmi mușcam buzele de poftă
ori că o priveam cu coada ochiului dorind-o
așa că deodată-i veni instinctiv să mă invite
ia și tu o guriță
ce m-am rușinat
am lăsat privirea-n jos
între șireturile papucilor ei
până mi-a pus sticluța-n față
n-avea dop
capac
cep
degetul ei arătător
de-aș fi fost un pic mai iute
am sperat zile de-a rândul
tânjind să-i simt dulceața buzelor
cu aceeași privire pierdută
fericit copilărește-i fur
imaginar frăguțele buzelor
fantastice sărutând gurița sticluței
păcat că e așa
micuță
Agurițo
gurița ta
001.144
0