Poezie
sulițele
1 min lectură·
Mediu
dragostea nețărmurită a soțiorului
tocește vârfurile sulițelor
afurisitei mele soacre
mă-nvăluie într-o aureolă caldă
ca și cum aș fi luna lui
mereu în luna de miere
veninul înțepăturilor
nu-mi face nici un rău
dimpotrivă
în ochii iubițelului sunt
o zeiță cu puteri lăudabile
ca atare primesc
prinosuri de venerație
de-aș aduce soacrei reproșuri
m-aș trezi cu blide sparte
cu părul claie/căpiță ori
alte mici sau mari răutăți
îi răspund mereu c-un da zâmbitor
de restul se ocupă fiul ei dulce
odorul furat de mine
001.239
0