Poezie
Podul viselor
1 min lectură·
Mediu
visele mele colorate
urcă pe-un picior de curcubeu
zăbovesc un sfert de oră în vârf
apoi coboară pe celălalt picior
unul din izvoarele viselor
apa nemăsurată colectată de oceane
în care sunt adunate dorințele
tuturor iubitorilor de frumos
alteori izvorul e-n inima pădurii
în care visez cu stupină cu tot
prin zmeurișuri păzite de zâne
visele toate se arcuiesc după forma
sărutului buzelor curcubeului
mă pierd în mirifica priveliște
pe podul culorilor fără origine
mă trezește soarele trăgându-mi
bicele-împletite din raze
pe spate
cum s-au dus toate visele
curcubeul e rupt în frânturi
Soarele-i arbitrul principal
norii primesc temporar
porția de cartonașe roșii
001.554
0