Poezie
Goliciunea
1 min lectură·
Mediu
Modernismul laudă goliciunea
Și face să dispară chiar rușinea.
Modele-n modă-arată versiunea
Cum să se-mbrace-n sărbători mulțimea.
Inși cu primare gusturi de-altădată,
Întinși la soare, stau în straie goale;
Cu ochii limpezi, pruncii, dintr-odată
Se cred în paradis, făr’ de controale.
Se-amuză fără hohot; își dau ghionturi,
Cu gesturi făcând semn către cutare,
\"Ia uite frățioare câte ponturi
Descopăr făr’ să vreau ’n-a mea scrutare!\"
Din gașca de copii, unul mai pudic,
Se duce-n bălării și rupe-o frunză;
O pune pe fața domnului Nudic,
Rușinat, se pare, doar de-o meduză.
001.771
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Miclăuș Silvestru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Miclăuș Silvestru. “Goliciunea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/miclaus-silvestru/poezie/13939879/goliciuneaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.