Colecție de grame epice ( I )

Greșit-ai de multe ori, știm bine! Iertat ai fost la fel, de multe ori! Te-nfingi în viața noastră ca un spine! L-al tău mormânt Ne-o pare rău și după-un buchet de flori! Ni-i viața noastră un ulcior fragil; L-om duce nu mai mult de-un veac la apă. S-o transforma apoi din praf în mâl; De-această soartă nimenea nu scapă. Prea te joci cu focul frate, Știi bine că n-ai dreptate. Focul se-aprinde din scântei Și-atunci când ai... două femei! Nu-ți dai seama! Crezul tău e-o fantezie Ce atrage-a Creatorului mânie. Fă ca-nțelepciunea să coboare! Nu rata și ultima-ncercare! Decrete, legi, reguli nici sfaturi Aprobate doar de-al tău infern Nu impune lumii ca o artă! Și nici spre aprobare... la guvern! Sigur ’s-acum! În viață nu te-nchini la zei! Te cred! Nimic nu ți-a plăcut la școală! Gramatica, știința, erau zmei. Fugeai de ele ca de-o gravă boală. Dai lecții lumii ca un mare-nvățător; Sunt mulți ce îți citesc printre cuvinte. E-adeptul tău ”Fiul risipitor”! Asemeni lui te-ntoarce, diriginte! Proverbul ”Fă-te prieten cu dracul Până treci puntea\" îl știi de mititel. Doar că-i lipsea jumatea cu sfatul Cum să scapi apoi... și ai rămas cu el! Nu te prefă amice că n-ai priceput! Nu sunt îndreptățit să îți tot dau sfaturi. Doar unul, spărgătorule de haturi: Aruncă-te în apă... cu un pietroi de gât! După cum tot scrii prin carte Te declari convins ateu. Nu ți-e frică nici de moarte Nici de mâna lui Dumnezeu. M-aștept că s-o găsi vreunul Să-mi spună că-mi va fi el nașul. Am fost cu ani în urmă botezat! Nașul, aibă odihnă!... e-nmormântat. Știu c-ai fost umblat mulți ani la școală Și-ai trudit de zor în vremuri grele; Ai visat cununi... lună și stele, Dar ți-e capul doar la scoica goală! Bun găsit și salutare bună, Prieten la nevoie, drag amic! Învățătura ta-i cam brună! Nu-mi folosește astăzi... la nimic! A ta scumpă soțioară, Sau amantă, cum să zic...? A simțit leul pe-aproape. L-ai zgândărit, el te-a mușcat un pic.