Poezie
Trezire
1 min lectură·
Mediu
Trezire
Nu știu cine îmi spune Cineva
Nu-mi mai recunosc De ce-ul!
Mă uit pe toate părțile,prin fiecare buzunar,
Dar,la fel ca si-nainte,haina-mi rămâne la fel de mută.
Cunosc doar un nume…pe care l-am uitat,
Și singura certitudine îmi e-ntrebarea
Nu,nu voi lăsa haina să-mi acopere sufletul!
Nu voi mai raspunde înaintea-ntrebării!
Am sa incerc sa îmi iau intrebarea pe mine
Și,dezbrăcând-o,să rămân doar în răspusns de fiecare dată.
Poate așa,nu-mi va mai fi rușine sa rămân în sufletul gol.
Marius
Mesaros
013387
0

După semnele de punctuație (și numai după) se lasă întotdeauna spațiu