spre casa

Ma adresez tie prieten drag …da …tie … te astept sa ma duci acasa … Nu sunt la munte ,asa cum stiai . Sunt in spital …Sti in care . Mi-se spune ca pe maine seara poti veni sa ma iei … Sa accepti formalitatile …sa nu te impotrivesti …chiar daca sfarsesc pe cale naturala , fiind afectiunile mele mai vechi , certe , insa protocoalele sunt protocoale … Te chem. Pe tine , prieten drag , si numai pe tine …Sa nu-I spui lui Leon , sa nu spui nimanui. Ma incred in prietenia si loialitatea ta sa faci astfel … Ai stiut sa imi respecti viata , de aceea ma darui tie pentru a ma aseza in locul de odihna gatit de ani buni la mine acasa , in Muntii mei . Asa cum ai stiut sa veghezi viata mea, stiu ca imi vei veghea odihna . Voi fi cu tine pe drumul de intoarcere , asa ca nu vei fi singur . te rog sa nu spui nimanui de acest drum . sa il facem macar pe acesta doar noi … Daca vor vrea …dupa un timp , cand vor afla, vor veni la mine… Sti cat imi plac florile … Voi avea florile mele , cu care a invesmantat Dumnezeu dealurile mele … Ma vor bucura insa si ale lor , daca mi-le-vor aduce . dar acum …vreau sa fiu singura . Doar noi . Si cerul . Sa il anunti pe dragul meu Parinte duhovnic... Vor fi Sfintele Puteri acolo . Sa pleci impacat , dupa ce ma vei aseza in locul meu . Nu voi ramane singura . Am asteptat atat de mult acest timp de odihna , acest timp de intoarcere acasa … Iti multumesc pentru daruirea ta . Chiar daca nu ti-am spus niciodata trudele mele …aveam senzatia ca mi-le sti . Prezenta ta ma alina . Privirile tale . Inflexiunea vocii …Nu aveam nevoie de mai mult . Chiar nu puteam comunica . Cu tine si cu tatal meu drag nu aveam nevoie de cuvinte … gandurile ni-se asezau direct in minte si in inima . Stiu ca ti-am fost mare povara . Mai ai un singur efort , prieten drag ,si te voi elibera … Iarta-ma ca nu am stiut sa iti fiu alaturi altfel pe aceasta miraculoasa carare a vietii ! …