Poezii

Atunci mi se parea ceva de necrezut. Acum doar o umbra a ce a fost, A ce atunci ar fi foarte putut sa nu se intimple, sa nu se intimple niciodata... Asa era atunci. Asa era atunci

Și sunt doar un vis, și nu sunt decât un vis, și nu sunt decât o încercare de vis care nu mai încetează.

Îmi dă aripi când vreau să zbor Si moarte, (doar atuncea) când vreau să mor, Îmi dă întuneric cînd sătul sunt de lumină Si vinovătie când vreau să fiu de vină. Îmi dă acum când singurul

este ridicata din multe picaturi de apa franturi de pesti si broboane aciuate in suflet de epave ce sapa in picioare, urechi, brate si cugete intrerupte de sare, urcata fiind inspre sus dintre

Nu sunt aici. Absenta mea e under siege intre liniile palmei stangi ale buzelor tale, La un capat al meu stai tu. (muta, aciuata intr-o bula de indiferenta devorand suma tuturor lucrurilor

Flori pentru tine si flacari- Pentru tine cinci stele si luna... Fiecare gand pentru tine- carne si sange, sfarsit si origine pentru tine. fiecare ochi care rade si fiecare ochi care

Cum ar arata oare o lume a cuvantului o lume, A literei o lume, Cum o arata oare o lume? Cu norii impovarati de ploaie cu litere seci si o droaie Raze de soare drept noroaie Scijelita lume

Amintirile omoara, Ucid. Distrug,macina sufletele. Un singur moment e de ajuns: devine memorie, Si ucide. O clipa de ieri- e de ajuns: devine amintire Si ucide. Un ceva despartit de