Poezie
copac[VI]
dupa G. Bacovia
1 min lectură·
Mediu
Si ninge, si ploua,
Si ploua, si ninge,
Si strigate surde
Se sparg inspre nori,
Sunt mortii, aceiasi,
Cu aripe ude,
Aprinse-altadata
Si stinsa-n noiembre...
De ce m-am nascut in noiembrie?
Cand lemnul e rece
Si frigul iti trece
Prin oasele moarte?
Cand zilele calde
Sunt prinse departe
-ntr-o var-aplecata
Spre moarte?
Luna stupida a anului!!!
Dac-as putea
Te-as sterge din calendar
Si as lasa timpul imperfect!
As lasa toamna incompleta,
Si lumea fara mine;
Copacii fara de sfarsit
Si iarna fara de-nceput!...
Privesc intru mine,
De jur imprejur,
Si nu vad altceva ,decat
Melancolia lui novembre...
Paseri lacustre se prabusesc lacustre
Peste padurile carbonizate-n alb;
Orase mute cu strazi inguste
Se-apleaca-ncet spre focul lui novembre...
Te uita cum plange novembre
Si lacrimi i se scurg pe obraz!...
001537
0