Poezie
Analiza
1 min lectură·
Mediu
ce devin eu insumi pentru mine?
aseara am mancat din propriul meu trup -
cat de gustoasa era supa cu lacrimi!
de ce trebuie sa ascund de altii tot ce sunt?
ma ascund pe mine de mine,
imi ascund sub piele pletele si unghia cu care
am zgariat pe stanca moartea lui dumnezeu.
sa uit sa fiu liber?sa vad far’ de ochi?
nimeni nu vede cat de mult plang in mine;
ei sunt prea orbi…
se-mpiedica de mainile mele, de fata mea, de tot ce-s eu.// [1]
tot eu gresesc? vreau libertatea de a alege.
sagetile lor otravite nu mai au loc in inima mea,
piciorul meu a inceput sa iubeasca
veninul ochilor lor.
pentru mine moartea a devenit o rutina:
ma-ngrop mereu sub pamantul din mine
si numai speranta ma mai leaga de ei.
am uitat sa iubesc, sa urasc, sa gandesc;
imi lipesc scoarta cerebrala de cadavre,
de raceala crucilor de marmora din cimitir;
fiecare atingere, fiecare contact al meu cu mine
ma naste, orgasmic, acelasi, din nou…// [2]
001558
0