Poezie
dintr-un sâmbure de rouă...
m.a.
1 min lectură·
Mediu
umbre ale dimineților reci
cad peste mine, de diamant...
sub fiecare inceput de rouă,
printre copaci de întuneric aplecați în mine,
matinal,
tot ascultând același cântec,
te caut...
mi-e dor de tine...
să îmi miroși a fluturi albi,
păduri de brad să îți aștern în palmă,
psalmi...
sunt frânturi în viața fiecărui bărbat
când trebuie să învețe să fie mut,
ca o lebadă,
surd clipocitului de apă,
orb turmelor de cerbi cât se adapă,
căci mai limpezi ochii tăi decât ochii lor,
mai dulce cântecul pleoapelor tale -
ca de înger bătaie de aripi:
dintr-un sâmbure de rouă
tot încerc să îți culeg
un sărut de catifea,
dimineață să nu plouă!
să îl las pe perna ta,
visele să-mi-ți le leg...
să îmi crezi!
003715
0