Poezie
Sentiment
1 min lectură·
Mediu
cum să-ți spun doar cu gândul
suntem pe niște insule îndepărtate
eu mai spre apus tu zâmbești la răsărit
între noi o mare de întrebări
de oameni încovoiați sub destin
îmi vezi imaginea de șantier
sunt deschis zidirilor noi
în mine se construiește ceva
nu termin niciodată construcția
apare un alt proiect
plouă merg prin noroi
apari tu cu ochii în stropi de ploaie
îmi las timpul suspendat pe schela sufletului
mă faci să uit totul
alt proiect
o iau de la capăt
eu sunt aici măsor distanțele până la buzele tale
tu crezi că nu știu nimic de ultima eclipsă
din inima mea agățată de cer
te caut să te îmbrățișez prin ploile de primăvară
cum mi-aș construi următoarele zile
treptele în spirală spre trupul tău
053.399
0
