Poezie
Sublimul
1 min lectură·
Mediu
Mi-am trimis gandurile solie
in cele patru colturi ale cunoasterii,
in cautarea sublimului.
Ele s-au intors infumurate,
dornice sa instaureze
dictatura conceptului.
Am cautat sublimul
in imparatia tacerii,
refuzand sa contaminez universul
cu dezordinea adancului personal.
Insa demonul absentei de cuvinte
s-a napustit asupra chipului meu,
schilodindu-i expresia.
Apoi, am poruncit plansului
sa mareasca norma lacrimilor,
iar ochilor sa nu doreasca
partasia culorii;
I-am sugerat gandului
sa refuze importul la soaptele inimii,
iar urechilor le-am impus
exercitii de neutralitate.
In loc de incheiere:
Tu unde cauti sublimul? Caci
El e viata conceptului,
cuvantul din prezenta tacerii,
eliberatorul lacrimei
si calauza gandului.
002.970
0