Poezie
Ploaia Iubirii
1 min lectură·
Mediu
Ploaia Iubirii
-de MVB
Când bate vântu-afară și-i de ploaie
Și trestiile tremură înfricoșate
Când duduie ferestrele la case
Și rândunelele se-ascund îmbrățișate
Și se înduplecă și teii cei semeți
Văzduhul e străpuns de gemete canine
Nervoși sunt chiar cabalii mansueți
Dar nu pot doar decât să mă gândesc la tine
Și-atunci o pace vastă mă cuprinde
Afară-i frig dar sufletu-i dogoritor
Privirea-mi dusă-n pozele-ți sublime
Desfăt adânc când înspre tine mi-o cobor
Și te iubesc ca pe o zi de primăvară
Te vreau ca pe-n mănunchi de clopoței
Și te doresc ca aștrii de pe bolta fluvială
Ca lacul cristalin cu zvon de brotăcei
Mă voi gândi la tine ca la raiul nostru
Ce poate fi etern doar daca îl vom cere
Tu Eva dulce, dezgolită, abnegată
Eu un Adam creat statornic, fără mere
Și-ți voi iubi făptura astronimă
Și fața îngerească izgonită
La raiurile-nalte mulțumesc
Căci te-au trimis aici să fii iubită
MVB @3/2/2011
ÿ·٠•●♥ Ƹ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒ ♥●•٠·ÿ
001035
0