Poezie
Nesperanța
2 min lectură·
Mediu
Nesperanța
- de MVB
Mai cobor uneori
Din înălțimile solitare și austere
A cerurilor pustii de gheață
Să îmi mai încălzesc sufletul
Cu desăvârșirea chipului tău
Și să îmi mai reîncarc
Energia dragostei deznădăjduite
Care o port în mine
Și încă mă ține sperând
Și încă mă mai ține doritor
Și încă mă ține în viață.
Încerc cu lacrimile mele
Să mai ud din când în când
Sămânța dragostei
Care am sădit-o pe ascuns
În inima ta
Cu speranța
Că nu o vei descoperi prematur
Și să nu o smulgi
Înainte de a crește pe deplin în tine
Nădăjduind ca atunci
Când te va copleși
Va fi prea târziu
Să o mai dezrădăcinezi
Și să o mai îndepărtezi.
Mă rănește dorința
Mă chinuiește dorul
Mă împiedic și cad des
Sleit de bătăile repetate
Fără răspuns
La ușa inimei tale
Și mă ridic vătămat
De atâta încercare și durere.
Uneori mă simt neputincios
Când știu că nu-ți pot oferi
Ce tu îți dorești
Sau că deja primești totul
De la altul.
Și atunci mă cobor din nou
Din înălțimile sihastre
A stelelor izgonite
Să te mai privesc o dată
Măcar să mă umplu
De sublimitatea făpturei tale
Și rămân din nou uimit
De perfecțiunea ta
Și nu-mi pot stăpâni
Un zâmbet trist.
Dar tu nu mă vezi
Niciodată…
MVB @10/22/2010
001.038
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marius Baciu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 219
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 53
- Actualizat
Cum sa citezi
Marius Baciu. “Nesperanța.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-baciu/poezie/13962388/nesperantaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
