Intr-o alta lume

Rătăcită într-un colț de cameră goală Visez la steaua mea astrală Mă simt pierdută și învăluită de ceață Îmbrățișată de un copac,îi simt bătrâna scoarță Să-mi înalț privirea în sus ar fi ridicol Căci văzul meu e orbit de un mare gol Mă străpunge un gigantic fior Că sunt părăsită de eul meu interior. Cad în genunchi...învăluita de o simplă uscăciune Cu un gust amar simt cum soarele meu apune. Ard de dorința de a mă putea transpune Într-o lume lipsită de orice deșertăciune Căci aici,pentru mine,doar luna nu apune Căci doar noaptea visele mele pot fi imune Lipsite de orice fel de slăbiciune Față de zmeii plini de urăciune! Doar eu le pot apăra De o vreme glaciară Ce dorește a-ngheța Singura credința a mea...