Poezie
Venus
1 min lectură·
Mediu
Venus
Intruchipezi frumusetea
Dragostea si pasiunea
Cati pe tine te-au privit,
Pe loc s-au indragostit…
Esti o mare vrajitoare
Cu frumoasa-ti cingatoare,
Multi viata si-ar da pe loc
Sa te stranga de mijloc.
Libertatea o iubesti
Si mereu te-ndragostesti,
De un timp suferi cumplit
Iubesti cum n-ai mai iubit…
Arzi ca pe foc si suspini
Alesul inimi-l chemi,
Soare,vino,te astept!
Mor de dor ca te iubesc…
De Hefaistos divortez,
Ce mi-a dat ii inapoiez,
Nu mai port nici o podoaba
Arunc ultima bratara!
Soare,din a tale raze!
Poti sa-mi faci mii de podoabe…
As fi cea mai fericita
Daca-as fi a ta iubita.
Venus,eclipsezi multe pe lume!
Nu stiu ins ace-ai cu mine…
Iarta-ma…nut e iubesc
Pe Luna o divinizez!
Inteleg destul de bine,
Insa vin acum la tine
Vreau sa ma imbratisezi
Focul sa mi-l potolesti…
Sa te simt putin aproape
Apoi plec din nou departe,
Daca sa te uit nu pot
Asteapta-ma,ma intorc!
E posibil sa se nasca
O Stea din dragostea noastra…
Sigur,ma intorc la tine,
Sa-I punem un frumos nume…
Marinca Nita
001382
0