marea din ochii tăi
marea din adâncul ochilor tăi mă duce departe,departe de tot astfel uit de mine și copaci de tot verdele lor plin de smarald și aur ca și cum toate poveștile renasc din tine, iar genele
vara atemporala
trecea vara atemporala prin sinele meu ca un dragon sa-mi muste inima plina de dor...de yin si yang trecea vara atemporala prin mine de parca salcia-mi canta despre tine trecea vara
azi
azi îți scriu ca pentru prima și ultima oară ca pe o dorință spre împlinire din povești tu o citești printre lacrimi alabastre stingher și tăcut oare te voi revedea curând?...
ploaie de flori de cires
undeva pe aceeași alee uitată de timp ne regăseam... și eram,și erai ploua ploua cu aceleași petale de flori de cireș din toate raiurile noastre atât
luna plină la limita dintre timpuri
luna plină dansează prin urzeala ei printre vise iar razele ei albastre, din intunericul nopții mistice poartă vorbele neștiute de iubire în inima lui. îngerii ne așteapta la ușa inchisă a
