Poezie
Frunze
1 min lectură·
Mediu
Mergand pe strada si gandind
Am auzit iar frunzele fosnind,
Cazand fara suflare si fara timp de amagire...
Cazand si ramanand o amintire.
Strigand de frica si durere,
Ele cad mereu alene
Din copaci pe strada si
Nu sta nimeni a privi,
Dar pe mine ma doare
Si stau langa ele, in picioare,
Le privesc si parca simt
Durerea lor si-as vrea sa le alint.
Iau una-n palma
Si se aprinde-n ochii ei o flama
O scap iar cand ajunge jos se crapa.
Ii simt durerea si o vad cum scapa
Pe negandite, o lacrima se apa.
O iau, o strang la piept si se farama
Apoi aud bucatile: ingana
Cu voce ragusita,rece si slaba
Si sub piciorul meu o alta frunza crapa.
012046
0
reia, daca imi permiti sa te sfatuiesc.
cu simpatie,
Linea