Poezie
De ce Doamne ni l-ai luat,
1 min lectură·
Mediu
De ce Doamne ni l-ai luat, era singurul băiat,
Ni l-ai luat în floarea vieții, i-ai rupt anii tinereții.
L-ai luat de tînăr băiat, era singur ne însurat,
Avea patruzeci și cinci de ani, putea să trăiască ani.
De ce Doamne ni l-ai luat, ne-ai lăsat neajutorați,
Sîntem bătrîni și bolnavi, am rămas ai bolii sclavi.
Boala asta nemiloasă ni l-a luat Doamne de - acasă,
Ni l-ai luat din mîna noastră și l-ai dus la altă casă.
De ce Doamne ni l-ai luat și l-ai dus la tine acasă,
La o casă întunecoasă, fără uși, fără fereastră.
Cimitiru-i va fi casă pentru următoarea viață,
Este viața de apoi, acolo venim și noi.
De ce Doamne ni l-ai luat rămînem îndurerați,
Sîntem bătrîni și bolnavi și noi rău ne chinuim,
Căci de acum pînă murim, noi la el o să venim.
Să-i aprindem lumînări, candela și multe flori.
dodorel62 - Severin
00976
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- marin dorel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 151
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
marin dorel. “De ce Doamne ni l-ai luat,.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marin-dorel/poezie/14130897/de-ce-doamne-ni-l-ai-luatComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.