Poezie

Ochiul-oglindă

1 min lectură·28 februarie 2017

Mediu

Ieșire din nemișcare

pentru a ocupa un loc

al nimănui;

tăcere geografică - limba ei;

în miezul nimicului,

cuburi de vise

deformând singurătăți,

demascând absurdități;

încremenire de aer și

pasăre fâlfâitoare

lângă o cruce de gheață

dispărând împreună

într-o transparență înaltă și caldă;

destrămare

a unui jurnal de amintiri

plin de gânduri arhaice-

fluturi morți și frunze uscate,

reminiscențe de viață;

copertă vie și verde închizînd

iubirea de fluturi și frunze-

nidație

în mucoasa maternă a Terei,

flori germinând în semințe;

ochiul-lacrimă pentru vieți trecute

crispând retina , dilacerând-o în

imagini verzi și vii-

mișcare, film.

Ochiul-oglindă

reflectând nevăzutul în apa morții -

fugă de absurd pentru

puțină fericire,

curajul de a nu exista

sau curajul de a te

dizolva definitiv

în sine-

eternul static.

001.274

Marieta Maglas. “Ochiul-oglindă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marieta-maglas/poezie/14103813/ochiul-oglinda

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.