Frustrare

Frustrare Mi-am incurcat vointa In tesatura deasa a sufletului tau Paienjenis de visuri De nimeni descifrate. Ma simt ca magul care, vestirii interzise Ii da eternitate Ce am facut sa merit Patrunderea in templul Prea plin de labirinturi si trape seculare ? Ce magica formula mi-a inspirat simtirea Spre a aduce cerul Intr-un abis perfect? Cupola azi se sparge spre a permite zborul. Aripi pereche cresc Din pamantene trupuri Sunt strigatul de soim la inganarea serii Cand de pe stanca muta Planeaza-n soare-arzand. Am dezlegat blestemul. Am spart cumplita vraja. Sunt degetele care mi-au desenat orbita Crampeie de catran mi-au sfredelit destinul. Nu vreau sa vad sfarsitul Nu stiu ce-i inceputul, Cand harfa planetara Ma-mbraca-n armonii. Ce ti-as putea eu cere cand tu esti Universul? Cum sa detin controlul Cand nu pot sa cuprind ? Ma las purtata-n stele si aruncata-n ape… Dar ma-nciudez natanga ca nu pot sa te-ating!