Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Lumini difuze

1 min lectură·
Mediu
Prin frig, prin ceata si prin lumini difuze,
Tu ai venit, si ai ramas, nu-ntelegeam de ce.
Imi amintesc si-acum, si incep sa ma amuze
Clipele in care imi sopteai ca pentru mine faci orice.
Stiai si tu ce vreau, mi-ai implinit dorinta
Iar eu, cu sufletul naiv, copilaresc,
Am starnit si-am intrigat vointa
Sa faca timpul sa ma invete sa iubesc.
Cand cad, cand sufar, cand altii se razbuna
Tu ma ridici, ma stergi de praf si ma saruti.
Cu vocea ta suava, cu inima ta buna,
Imi spui in soapta c-ai vrea sa fim pierduti.
Si peste norii de furtuna ai desenat un curcubeu
Tu mi-ai redat speranta si m-ai facut sa te iubesc,
Si mai presus de toate mi-ai intarit credinta-n Dumnezeu,
Caci fara voia Lui n-as fi putut sa te-ntalnesc.
Prin frig, prin ceata si prin lumini difuze
Tu ai venit, si ai ramas, nu-ntelegeam de ce
M-ai strans in brate, m-ai sarutat pe buze
Si pentru mine, pin-acum, tu ai facut orice.
001.128
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
167
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Marian Simion. “Lumini difuze.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marian-simion/poezie/1827220/lumini-difuze

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.