Poezie
Un punct
1 min lectură·
Mediu
Potrivnicii bunei sperante isi cauta vechile ganduri.
Ar vrea iar sa spere, iar sa viseze…
Iar sta intre ganduri… s-a intins intr-un pat.
Stinse lumina se-ntoarse-njurand…
Aduce cu dansul o bere la pet, scrumiera, tigari…
Se-ntinde… priveste-n perete…
Trece-o masina.
Farurile-i fac ramurile de toamna ale marului din fata ferestrei sa-si danseze grotesc umbrele pe peretele tintuit in priviri.
El surade… se da iar jos storuri sa traga…
Paseste la loc si picioru-i loveste piciorul de masa.
Icneste, injura si-si simte degetul mare deja umflat.
Aprinde-o tigara, ia un gat de bere, lasa fumul sa zaca putin in plamani…
Da drumul incet fumului pe nas si-si da liber…
Nu mai vede, nu mai aude.
Se viseaza a fi un punct negru intr-o mare de negru zgomotos de muta.
Nici macar mucul tigarii din care trage insetat inundandu-si plamanii nu-l preocupa…
Tresare putin cand scrumul fierbinte ii cade pe piept.
Mai trage o dusca, trei fumuri unu dupa altul sa stinga tigara, inc-o dusca si se-afunda in negru…
E nimic in nimic… si parca i-e bine.
05.12.2005
001348
0