nu te vreau mama…

Ma mangaiai pe parul tuns mult prea scurt… Cumva, usor ma certai”Asta-i de om?” Observasem deja… frizura face pe om, dar stii… nici in 14 nu ma doare de parerea lor… Nu ce cred ei ma fac… Eu sunt… Nu-ti spun ca oricum nu intelegi… Ma mangai trist si imi spui ca beau prea mult(Vezi? Iar gresesti… Beau mult prea mult…). Ai incetat sa mai ma certi ca fumez… Te-ai obisnuit cu nesimtirea mea… (Mai stii cum a fost cand ai aflat? La mine asta parca e ieri…). Iti privesc ochii dulci… Da MAMA… habar nu ai ca esti doar una… Rad in sinea mea… Imi amintesc cum mi-ai adus prezervativele… Parca ma asteptai sa ma scuz oarecum ca nu-s ale mele… Ale mele erau dar nu am putut sa fac altceva pe moment decat sa tip “De ce imi umbli in buzunare?” Mi-ai spus ca am dat blugii la spalat, si sa nu fie altele pe acolo… Nu am gasit decat sa te intreb iar pe o voce mai moale de ce ma controlezi. Ma pupi pe frunte… Da… De ce albesti mama? De ce “Sa traiti o mie de ani si noi o suta si sa va amintiti de noi” e doar o vorba? Da mama… Eu cu gandurile mele… Te-ai pus si ai adormit in patul meu… O sa vezi vreodata lacrima mea neagra? De ce pleci mama? 22.03.2006