Poezie
De ce te-ntorci, duioasă rândunică?
2 min lectură·
Mediu
De ce te-ntorci, duioasă rândunică,
din țara-n care-i veșnic Mai?
Cu ce-a păcătuit făptura-ți mică?
Ce străji de foc în urma-ți se ridică?
Ce zei te-au izgonit din rai?
Ai tulburat cu veselele-ți chiote
ale răpușilor tihnite liote,
ori necuprinsul ai cercat să-l măsuri
cu miazanoaptecele tale pasuri?
Nu-ți jinduiesc, prietina, norocul
de-a fi putut aievea să-ți dezmierzi
râvna și-aripa, cântecul și ciocul
în apa lacurilor pururi verzi –
dar mă întreb, cum de-ai găsit mijlocul
să-ți afli paradisul - și să-l pierzi?!
- Nu știi, poete, ce plictis
E să trăiești în paradis,
s-adormi în vis, să te trezești în vis,
în cercu-nchis
și dinainte scris!
Din zori în zori, același aer cald,
din zări in zări, nisipul fără-un fald,
și-n depărtări, deșertul de smarald al mării...
Să zbori, să zbori – și zborul tău rotund,
fără chenar și fără fund,
să-ți pară o icoană a nemișcării,
când umbra răstignită pe nisip
își zugrăvește chinuitul chip
ca pe o stearpă fâlfâire de stindarde
adânc înfipte-n duna care arde...
Atunci-atunci cazi pradă deznădejdii
Și-ajungi să cauți o oază de primejdii:
un nor ce trece peste fruntea bolții
- mai pură după ce se despresoară –
un fulger care-o sfâșie cu colții
- dar, prăvălindu-se, o și măsoară!
Nu! Rai și iad sunt una, sunt totuna,
când porți în pieptul viu un suflet mort,
cum una sunt seninul și furtuna,
când nu te-așteaptă-n zare nici un port.
Și-ntregul cer o strâmtă colivie,
când nu îl poți lărgi cu-aripa ta,
purtând din țărm în țărm solia vie,
vestind că primavara va să vie,
trezind ecoul care-o aștepta!
În zbor pieptiș m-a săgetat popasul,
tăcerea mi-a rodit un cânt mai cald...
Mi-am regăsit aripele și glasul
mlădii-n oglinda mării de smarald,
în tândărita mare de smarald,
în frământata mare de smarald.
și ma întorc... Pentru a mia oare
Acum – aici – Acasă – în vâltoare!
016.236
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marcel Breslasu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 313
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 53
- Actualizat
Cum sa citezi
Marcel Breslasu. “De ce te-ntorci, duioasă rândunică?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marcel-breslasu/poezie/13943983/de-ce-te-ntorci-duioasa-randunicaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DLDLDaniel Lăcătuș✓ Minunat poem. Se simte fluxul trăirilor. Sentimentele plutesc în derivă.
0