Poezie
Oceanul
1 min lectură·
Mediu
Se-aud valuri. Un ocean ma-mbie
sa ma scufund, sa inot si sa ma inec.
Si-i soare. Si-i cald. Si pe-o raza aurie
as aluneca, plutind pe valurile moi.
Si se-aud valurile de dupa paravan.
Si singuratatea doare caci limita e-n mine.
De-i privi in jur, nu-i nimeni.
Eu cu mine si cu piedica imensa.
Si de fug, ramane-n loc,
de m-apropii sa-l ating, mirajul piere.
Si-obsedant se-aud valurile,
iar lumea idilica nu ma cheama.
Vreau sa ma sprijin de stalpul din mine,
dar ma prabusesc incet in jurul lui.
Sa plutesc macar o clipa...sa gust macar un pic...
De m-apropii s-o ating, marginea fuge.
Si-am obosit sa ma resemnez.
Caut sprijin in stalpul din mine, caci oceanul nu ma vrea.
001.463
0