Poezie
.
1 min lectură·
Mediu
Tunet de ulei se revarsă în urechea mea.
Soluția acidă e tot ce pot bea.
Fluidul vâscos se rupe în două,
În camera mea tot timpul plouă:
cu stele și comete argintii
ce se opresc prin pălării,
cu puf rozaliu de gâscă,
cu ochi scârboși de muscă.
Vreau să văd și altceva:
nu numai seva,
ce se revarsă pe covorul mov
ce seamănă cu un alcov.
Vreau să simt și altceva:
nu numai siguranța patului cu măduva
maronie a piciorului pescărușului
pe care el l-a salvat din cauza frigului.
002142
0