Singurul acum singur

Închide-mă înapoi la tine! Dulce colivie, primește-mă! Fericit voi fi fost, nefericit, pe vecie necunoscut fie-mi un afară! Cascadă de sloi îmi esti, îmi fi temniță acum. Tu, singură, singurătatea-mi lași, tu, singură, ești rost, singurul rost. Ceață și pruină în suflet de-mi îngheți, rogu-te, nu mă desfereca, nu ma destăinui, nu ma dezbrăca din tine. Lasă-mă aici, în cătușele ăstor gânduri, lasă-mi tot ce am, pe tine în mine și gândul că-ți sunt. Căci slobod de-aș fi, m-aș fugi de mine și m-aș pierde in negura altor cătușe, reci si arse de-o altă nebunie, de-un haos al altui iad. Fericit pot fi numai cu tine în mine, în neștiința unui altfel, înghețat în eternul tău \"acum\".