Poezie
luni
1 min lectură·
Mediu
abia a patra oară m-a trezit ceasul încrezut
ofta răsăritul iar hainele-mi miroseau a pepene galben
la muncă am ajuns în tricou și-n picioarele goale murdare
părul încâlcit de degetele viselor cu trupuri ispititoare
cearcăne trecătoare la ochi indiferent de moartea lui pan
primăvara este o vedenie pierdută un duh am sacrificat și eu
am muncit mult azi am consolidat prietenii am intrat prin cercuri albe
întrupat în delfin am purtat amulete domesticite în blugi l-am iertat
pentru prima oară pe făt-frumos am stat cu palmele întinse către cer
m-am jucat solitaire cu gândurile am pariat curajos totul pe ultima carte
ah ce joc minunat
astăzi nu am invitat iubirea în mine
nici începutul de vară
nu a mai fost ca o intrare în cavoul familiei
nu mi-a mai înțepat instinctul ochii
altădată corneea țiuia înfierbântată și udă
nici operele de artă ale celorlalți
nu s-au mai întors la mine cu boarfele în geantă urlând
001.715
0