Vertij

Un loc de altar nu găsim și noi? Vertij Când degetele noastre șușotesc între ele În toate colțurile lumii becurile se sting Porumbeii pocnesc în aer în timpul zborului Eu mă închin iar din nori îmi cade o inimă uriașă vopsită-n albastru pe brațe Ca și cum Dumnezeu ar zice că suntem pierduți împreună Când buzele tale le liniștesc pe ale mele Toți băieții de la deratizare își dau demisia Pământul nu se mai învârte ci se dă de-a rostogolul Eu mă dau de ceasul morții iar Moartea mă pune să îi cumpăr altul Messi ratează golul și-l înjură pe tata Când te țin în brațe iar tu miroși a rouă Se tăvălesc pe jos de râs toții îngerii din cer Gloanțele armelor ucid tot ce-i captiv la ZOO Se vindecă ca prin minune leproșii doar de ulcer Nu vreau ca să te judec nu vreau să te condamn Când sunt cu tine-alături Se duce Dracu’ la balamuc săracu’ Și praful se așează nestingherit pe tobe Când toți poeții țării îl bat crunt pe cizmar