Poezii

Frumoasa doamnă păstrează într-un cufăr de catifea rochia de mireasă Nevăzută vine tiptil și ascunde-n dantelă fructe albastre N-ar spune nicicum de unde le are cum le

Era târziu în noapte și învățăceii plecaseră în ecourile discuțiilor Prin albastrul viitorului el se gândea cu mine: \"Doua-trei mii de ani vor trece... Ce sunt trei mii de ani? Lungi sunt