Poezie
nu se stie niciodata
1 min lectură·
Mediu
Scapare prin nebunie?
…nu prea cred, dar totusi
Exista ceva ce ti-ai dori
Mai mult decat orice pe lume?
Nebunie, de ce bati la usa
Dar nu astepti niciun raspuns
Intri…cu privirea m-ai strapuns
Un dram de fericire?,,,poate
Sau poate nu.
Nimeni n-o sa stie toate
Lucrurile ce s-au spus.
Mi le-ati smuls cu cruzime oraba
m-ati mancat cu dintii albi
si goi, m-ati inclestat
si m-ati legat de spatele lui Atlas
ca sa sprijin alaturi de el lumea pe umeri.
Nu…acum ma zbat
Si nu va las sa castigati lupta!
Poate nu e nici o lupta, nu,
Nu e a voastra cel putin
Acum am sa cinstesc o carafa de vin
In cinstea mea si-a luptei mele proprii
Cu voi finite golae si deszgustatoare
Ce ranjiti cu dintii plini de sange
Si bucati sfasiate de carne
Atarnandu-va din boturi…
Nebunie, melancolie?
Poate nu…sau…
Cine stie?
ă
00957
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Luiza Maria
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 147
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Luiza Maria. “nu se stie niciodata.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/luiza-maria/poezie/13955845/nu-se-stie-niciodataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.