Poezie
tu...ca și cum ai fi fost
1 min lectură·
Mediu
Când ne-am întâlnit
stelele erau atârnate de cer
iar noi am întins mâinile
și le-am cules.
Le-am îndesat în buzunare
și am plecat, hoinărind,
pe cerul gol și printre pământuri.
Acum însă tu ai aruncat stelele
și ai cules altele, care-ți plac mai mult.
Și colinzi alte pământuri și galaxii...
cu altcineva.
Eu însă, de-atunci, arunc în fiecare zi
câte o stea...
și le-am aruncat de mult pe toate.
Iar acum, iau bucăți din mine și le arunc pe cer.
Stelele de carne și sânge se înmulțesc pe zi ce trece.
Stelele mele... ale tale.
011.939
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- lucian lupu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
lucian lupu. “tu...ca și cum ai fi fost.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lucian-lupu/poezie/1764418/tu-ca-si-cum-ai-fi-fostComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Niciodată nu poți ști adevărul despre stele. Doar că unele sunt mereu aceleași pentru că lumina lor rămâne și după ce sunt culese de alții. Cât despre senzația de a te desface în mii de stele, cred că știu cum e și te înțeleg. Mi-au plăcut foarte mult versurile:
\"Eu însă, de-atunci, arunc în fiecare zi
câte o stea...
și le-am aruncat de mult pe toate.
Iar acum, iau bucăți din mine și le arunc pe cer.
Stelele de carne și sânge se înmulțesc pe zi ce trece.
Stelele mele... ale tale.\"
Mulțumesc pentru lectură!