Dă-mi Doamne….
Dă-mi Doamne înapoi iubirea ce mi-ai luat-o că sufletul mi-e gol și inima îndurerată Dă-mi Doamne înapoi puterea de-a pași din nou în viață încrederea în oameni și zâmbetul senin Dă-mi
În vis, am învățat iubirea…
M-am desprins de trupul meu si am urcat în Universul infinit, unde trecutul și viitorul În iubire se unesc… Un prinț am căutat și l-am aflat în codrul proaspăt, privind un fir de iarbă dansând
Împlinire
Ca să te cunosc… am luat polenul florilor și-n cele patru zări, l-am aruncat. Ca să mă iubești… cu roua dimineții, ochii ți i-am spălat… ca să privești în adâncul meu. Ca să te păstrez… am
Oare am greșit ?
Iubirea-ți nemăsurată, am zidit-o în mine, uitând de Legea Vieții Omenești, lăsându-mi simțirile… dorințele să mă-mpresoare. Iartă-mi greșeala că te-am iubit și te iubesc Acum… adâncă-i durerea
Frumoasa mea
Frumoasa mea cu ochii verzi tu mă aștepți dar n-am să vin, ești prea departe și drumu-i greu si-n lumea ta eu nu mă pot opri. Am să-ți privesc frumoșii ochi din universul infinit, iar gândurile
Dorul
Mi-e dor de casa părintească, de glasul dulce al mamei, de vorba aspră a tatei, o clipă să-i mai văd și să-i aud. Aș vrea să simt în palme pământul roditor, să mai privesc albastrul cerului din
Am să-nvăt
Am să-nvăț să fiu eu, să fiu pământ și să devin ghiocel Am să-nvăț să fiu eu, să fiu un fir de iarbă și să devin floare Am să-nvăț să fiu eu, să fiu un pom și să devin rod Am să-nvăț să fiu
In seara asta
In seara asta sunt oaspetele vostru, Lasati-mi usa deschisa sau o fereastra sa intru ca o adiere sa sed pe scaun sa va privesc in adanc sa va fiu aproape si sufletul sa vi-l ating cu
Asculta-ma si iarta
Pe chipul tau o lume-ntreaga mi s-arata, in ochii tai o lume-ntreaga mi s-arata, in ochii tai o lume-ntreaga ma-nconjoara, obrazul tau un camp de floare-n roua, vino adiere de-mi da sarutul
Ruga
Bunule și Prea Mărite Dumnezeu, iartă-mi păcatul de a te-ntreba, cu ce-am greșit în viața mea invăluindu-mă cu-atâta rău? M-ai lipsit de dreptul meu, de bucuria unei iubiri, de împlinirea mea
Acolo-n munti...
N-am voit să mai privesc în urma mea, am plecat, așa, deodată, acolo-n munți, la stâna cea de veacuri, cu bârne seculare, acolo, am dorit s-ascult tăcerea sufletului meu. Sta scrisă, acolo, de
