Poezie
Plamada de alb
1 min lectură·
Mediu
Frământă-Ti sânii,Virgino!
Sau apropie-Te de Mine
Și lasă-Mi pe mâna încet să-i atingă,
Ușor de subțiori..
Þi-aud respiratu,mai tare M-apropii
Te-nfiori,-ncepi să tremuri
Mai tare Mă cheamă
Dorința din Tine,carnalul păcat
Umpletul de Mine,cerșit,conjurat,
Respiră,Virgino,și-n gura Mea,
Că uitatu-a aer,plămânu să-și ia.
Mă spulberi Tu Ială,cu-un pur lucifer
De tot ce e fire-ntr-un trup pământean.
Îmi picuri în minți diabolic eter
De patimă crudă,simțire,visări..!!
Și Tu ca și Mine,Virgino,Te temi,
Dar tot Te departe,spre Mine,TE AM..!!!
002.037
0
